falchi s.f.
0.1 falce, falchi, falci, falcze, fauchi.
0.2 Lat. falcem (DELI2 s.v. falce).
0.4
0.5

Polir.: lisiuni di falchi 2.1; mali di la falchi 2.1; mali di li falchi 2.1.

0.8 AScobar: fauchi.
Valla: falce.
0.8 BDel Bono: fauci.
Vinci: fauci.
Pasqualino: fauci.
Mortillaro: fauci.
Biundi: falcifauci.
Traina: facifalci, fauci.
Macaluso Storaci: facifauci.
VS: facifanci1faucci, fauci, fauciafàvici, fàvicia, fàvucia, foci, focia, fùaci.
0.8 CTLIO: falce.
0.9 Alessandra Sciuto 26.01.2025.
ISSN 2975-111X
1 [Utens.] [Agr.] Falce (usata per la potatura e la mietitura).

[1] Dialagu1315c.- Iohanni Campulu, Libru de lu Dialagu de sanctu Gregoriu, PRIMU LIBRU, pag. 15.16: Et ecco lo abbate servitore de Dio venia, calczato cum scarpicti ferrati, e portava la falcze in collo.

[2] EneasXIVF - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. A, [SEPTIMU LIBRU], pag. 139.7: Illocu vinni tuctu lu hunuri di <la> falci et di la gomera et tuctu l'amuri di lu aratru o ferru lavuratu et undi sunu li antiqui spati.

[3] ConquestaXIVRT - Simuni da Lentini, La Conquesta di Sichilia, CAPITULU XII, pag. 55.6: Et lu Conti, videndusi intandu in tantu periculu, arricurdausi et misi manu a la spata, chi illu havia a lu latu, et, a modu di una falchi chi seca lu fenu virdi, cussì lu Conti ad manu dritta et a manu riversi taglava et auchidia di li inimichi...

[4] EneasXVS - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. B, 7.60: Illoco vinni tucto lo honori de <la> falce et de la gomera et tucto lo amori de aratro oy ferro lavorato et undi sunno li antiqui spati.

[5] Biondi/2000 (2) - 1475 Inventario, pag. 99.39: Item una falchi. Item unu flascu di cheucz[u] ructu.

[6] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 112: fauchi per metiri falxdrepanecopis; fauchi per putari sirpiculafauchi per virgui secula.

[7] Gl F VallaXVIG (1500-1522) - Voc., pag. 64: falce, haec falx -is.

S.m.

[8] Bresc/2014 (511) - 1459 Inventario, pag. 1559.1: Item fauchi unu. Item campani di clapi sei. || Forse rif. al masch. falchigliuni, se non si tratta di un errore per «fauchi una».

[In contesto fig., rif. allo strumento usato dalla Morte].

[9] SVincenciuXVP - S. Vincenciu di Valencia, Miraculi, 7.11: Undi standu quistu in tali contemplacioni et oracioni, dacti ad viniri una muta vechissima et supra modu layda et nigra, quasi comu una scava era magra, et cum li occhi russi et li capilli blanki et mala vistuta et scauza et havia in sì tucti li laydizi ki si putissiru penzari. Et quandu quista ki vinia cum una grandi fauchi in manu per metiri di la ferràgina vidi quistu juveni cussì inginuchatu, appi grandi pagura et incomenza ad fugiri et ad gridari comu putia et comu ponnu gridari li muti.

1.1 [Usata come arma].

[1] ValMaxXIVU - Accursu di Cremona, Valeriu Maximu, ms. A, [V, 4, 28], vol. 2, pag. 44.25: Da poy que Codru sappi quistu bandu, lassau lu habitu reali et vestiusi commu homu comunali, et misisi a unu glommaru di jnimici qui andavannu per lu campu et firiu ad unu di quilli cu una falci et irritaulu a farsi aucidiri.

2 [Anat.] [Rif. a un animale:] nel cavallo, parte arcuata dell'arto posteriore (del cavallo), simile a una falce.

[1] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Di la lesiuni di la falchi di ll'anca. Cap. XXVIIII, pag. 593.35: Ancora la falchi di ll'anca pir diversi caxuni si danna: pir firitura ki fa in alcunu duru locu; quandu pir firita pir calchi di cavallu; quandu pir caxuni di alcunu truncu di lignu oi spina la quali intra in kista falchi...

[2] MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle, [II.25] <Regulae cognitionum omnium equorum xxv>-1: Lu cavallu, avendu lu garrectu stisu et ampliu et la falchi incurvata a lu guarretu di intru isguardandu, pir raxuni divi essiri ligieri.

2.1 [Vet.] [Masc.] Lisiuni di falchi / mali di la (li) falchi: infiammazione che si manifesta all'altezza delle falci.

[1] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Di la lesiuni di la falchi di ll'anca. Cap. XXVIIII, pag. 593.40: Et in pirzò ki falchi è locu delicatu e nervusu e pocu carnusu, quandu lu cavallu si chi danna, affligisindi e patindi gran duluri, la quali infirmitati è dicta lesiuni di falchi.

[2] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Rimediu, pag. 594.17: E si la lesiuni di la falchi aveni pir alcunu truncuni oi spina ki nchi intra, diiassi curari sicundu ki è in li firiti di li gambi facti pir spina oi pir alcunu lignu ki dissutta si ndi amaistra.

[3] MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle, Lu mali di li falchi .iij.: Lu mali di li falchi aveni per scoppu oy firita di alcuna causa per ki richipi duluri et unflazuni.

[4] MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo, [Rubrica]-75: lxxv A lu mali di la falchi.