VSM - Vocabolario del Siciliano Medievale

http://artesia.unict.it/vsm


[ Visualizzazione standard - Elenco voci - Copia voce ]

scurchari v.

0.1 schurchare, scorcha, scorchala, scorchalu, scorchanu, scorchari, scorchasi, scurchari, scurcharissi, scurchati, scurchau.
0.2 Fr. ant. escorcher (VSEGS s.v. scurciari).
0.3 Dialagu1315c.- Iohanni Campulu, Libru de lu Dialagu de sanctu Gregoriu: 1.3.
0.4 Cit. tutte le occorrenze.
0.5
0.7 1 Rimuovere la pelle a un essere umano o a un animale; scorticare. 1.1 Pron. Togliersi la pelle (per lo sfregamento). Provocarsi un'escoriazione. 1.2 Rimuovere del tutto o in parte la crosta che si forma sulla pelle a seguito di una lesione. 1.3 [Rif. al supplizio dello scorticamento]. 2 Rimuovere la corteccia di un albero (o parte di essa); scortecciare.
0.8 AScobar: scurchari.
Valla: ø || Ma cfr. scorchiari s.v. scorchia.
0.8 BDel Bono: scurciari.
Vinci: ø | Ma cfr. scorciari s.v. scorcia.
Pasqualino: scurchari, scurciari.
Mortillaro: scurciari.
Biundi: scurciari.
Traina: scurciari.
Macaluso Storaci: scurciari.
VS: scucciari, scurciari.
0.8 CTLIO: scorzare.
0.9 Alessandra Sciuto 18.10.2024.
ISSN 2975-111X

1 Rimuovere la pelle a un essere umano o a un animale; scorticare.

[1] EneasXIVF - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. A, [PRIMU LIBRU], pag. 11.15: Perkì allura incumminzaru a scurchari li chervi et trahendu li interiuri loru, autri li spizavanu in pezi, autri prindianu killi pezi spizati et mictianuli a li spiti per arrustiri; et poi ki li arrustianu, sì li maniavanu.

[2] SposizioneXIVP - Sposizione del Vangelo della Passione secondo Matteo, XVI, 2, vol. 2, pag. 32.13: Ancora, lu Deu di la ligi di sabbatu cumanda homu essiri circuncisu, lu sacerdoti scurchari et fari focu, et offiriri di sabbatu.

[3] CaternuXIVR - Angelo Senisio, Caternu, pag. 181.16: Item appe di lu iencu ki fiche a la buchiria tr. xv g. xij. Item per quagli di li agnelli li quali scurchau unc. *** et per li agnelli et pillecti unc. ***.

[4] EneasXVS - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. B, 1.29: Perché allura incomenczaro a scorchari li cervi et trahendoli li interiori, autri li speczavano in peczi, autri prindiano quilli peczi speczati et mictianolli alli spiti per arustare.

[5] Gl ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 250a: scurchari lu coiru excorio, viscera nudo, evisceroexdorsuoexentero.


[In contesto fig.].

[6] VitiiVirtutiXIVB - Libru di li vitii et di li virtuti, [152], pag. 209.5: Quista est la bestia la quali vidi sanctu Iohanni ki guerrigiava li sancti di li quali nui havimu parlatu. Li membri di quista bestia si mostranu in li principii malvasi ki per loru grandi cupiditati et avaricii scorchanu luru sugetti et mangianuli sì ki li boni homini ki sunu sutta loru hanu asai a sofriri grandi fortuni et grandi misasii spissamenti.


1.1 Pron. Togliersi la pelle (per lo sfregamento). Provocarsi un'escoriazione.

[1] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Di la rugna oi maniaxuni di lu collu oi di lu truncuni di la cuda. Cap. XXV, pag. 591.34: Ancora lu fa tantu gratari, ki si li scorcha lu collu e la cuda, pir la quali rugna e maniaxuni aveninu pir superfluitati di mali homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi; kista infirmitati si chama maniaxuni e rugna.

[2] MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo, [VI] <vj> Di li malatii di lu cavallu, li quali sonu di loru naxiri-6: Ma si divi cochiri fachendu tri virguli in l'una cossa et l'autra pri traversu et poy tuctavia si cavalki, ca, fricati l'una cossa cum l'autra, spissamenti tuccandu l'una a l'autra, scorchasi et per lu scurchari lu cavallu senti arduri et forzasi andari cum li ganbi aperti.


Sost.

[3] MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo, [VI] <vj> Di li malatii di lu cavallu, li quali sonu di loru naxiri-6: Ma si divi cochiri fachendu tri virguli in l'una cossa et l'autra pri traversu et poy tuctavia si cavalki, ca, fricati l'una cossa cum l'autra, spissamenti tuccandu l'una a l'autra, scorchasi et per lu scurchari lu cavallu senti arduri et forzasi andari cum li ganbi aperti.


1.2 Rimuovere del tutto o in parte la crosta che si forma sulla pelle a seguito di una lesione.

[1] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Rimediu, pag. 595.12: pigla lu stercu di la vacca oi di lu boi, e sia friscu, e miscalu cun oglu caldu, e mittilu habundivilimenti una fiata supra la coctura e non plui e liga sì ki lu cavallu nun poza tuccari la coctura, nì con buca, nì con pedi pir fricarissi, nì in alcunu locu duru ki poza li cocturi scurcharissi fortimenti, kì, pir la maniaxuni di li coturi, lu cavallu disiusamenti si aviria a fricari e mordiri si putissi.

[2] ThesaurusXVR - Thesaurus pauperum, 47.1, pag. 54.14: A locu duvi sia stata la mulfea, scorchalu unu pocu, inchi ungi aglu pistatu et sanirà.


1.3 [Rif. al supplizio dello scorticamento].

[1] Dialagu1315c.- Iohanni Campulu, Libru de lu Dialagu de sanctu Gregoriu, TERZU LIBRU, pag. 90.1: Lu re [[Totila]] li mandau commandandu ki allu episcupu lu divissi schurchare e levareli una corriia de [le] carne, da la testa fine alli pedi, e poy li divissi tallare la testa; a ctuctu lu autru populu ki se trovava alla chitate, divissi auchidere.

[2] ValMaxXIVU - Accursu di Cremona, Valeriu Maximu, ms. A, [VI, 3, 19], vol. 2, pag. 76.12: Jà secuta Cambisses, lu qual fu di inusitata severitati. Lu quali fici scurchari unu malvasu iudici et la pelli sua fici inclavari a la sedia di so filyu, et ficilu sederi locu a iudicari.


2 Rimuovere la corteccia di un albero (o parte di essa); scortecciare.

[1] MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle, [I.32] La rungna .xxx<ij>.-6: Assai ancora a la rungna in li curata oy vetera, prindi radichi di nuchi, et scorchala, et lapacciu, et pistali insembuli et mictichi la sunza di lu porcu et catarana et achitu forti, et scalfalu quantu poy sustiniri et ungi, e kistu esti octimu.

[2] Gl ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 250a: scurchari arburi delibro, decorticodeglabro.

[3] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 250a: scurchari arburi delibrodecorticodeglabro, cingo.