| 0.1 | guastella, guastelli, guastilli. |
| 0.2 | Norm. guastel, wastel (VSES s.v. guasteḍḍa). |
| 0.4 | Cit. tutti i testi. |
| 0.5 |
Polir.: guastella infigliulata 1. |
| 0.7 | 1 [Gastr.] Pagnotta (cotta sotto la cenere). 1.1 [Gastr.] Focaccia di grano offerta in sacrificio agli dei (con rif. a una tradizione dell'antica Roma). 2 Estens. Qualunque impasto di forma simile a una pagnotta. |
| 0.8 A | Scobar: guastella. Valla: guastella. |
| 0.8 B | Del Bono: guastedda. Vinci: guastedda. Pasqualino: guastedda. Mortillaro: guastedda. Biundi: guastedda. Traina: guastedda, vastedda. Macaluso Storaci: guastedda, vastedda. VS: guasteḍḍa, guastella, uasteḍḍa, vasteḍa, vasteḍḍa, vasteḍḍra, vastieḍḍa. |
| 0.8 C | TLIO: guastella. |
| 0.9 |
Linda Domicoli 26.03.2025. ISSN 2975-111X |
[1] Dialagu1315c.- Iohanni Campulu, Libru de lu Dialagu de sanctu Gregoriu, PRIMU LIBRU, pag. 34.8: Una fiata soy fratrj ficheru una guastella de cocerj alla chinnera, et non era signata in cruchi, quasi in quatru parti, sincomu si soli farj ad omni panj ky si fay in chillu paysj.
[2] Gl DeclarusXIVM - Angelo Senisio, Declarus, 92r, pag. 72.12: Encrifia fie dicitur esse panis subcinericius, qui dicitur guastella.
[3] Gl DeclarusXIVM - Angelo Senisio, Declarus, 199r, pag. 72.15: Placenta te... libum, focacia, guastella, quia placet.
[4] SCorradoXVR - S. Corrado, Vita, 16, pag. 155.10: Aspectati, quantu vayu per fina a la chella. Quandu fu tornatu, portau quatru guastelli caldi.
[5] SCorradoXVR - S. Corrado, Vita, 24, pag. 161.27: Et lu beatu Corradu intrau intra la gructa et portau quanti homini eranu tanti guastelli caldi et dissi: Maniati, figloli et amichi mey.
[6] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 128a: guastella cun ogliu laganon.
[7] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 128a: guastella infiyulata cun carni artolaganum. || cfr. ScobarXVIDQ (1520) - Voc. trilingue s.v. artolaganum, i: «Pani infiglulatus / Pan hoiadrado».
[1] Gl DeclarusXIVM - Angelo Senisio, Declarus, 155v, pag. 72.14: Libum bi... panis immolaticius, qui alio nomine dicitur placenta vel guastella.
[1] MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle, [I.34] Si supraveni allu cavallu .xxxi<ii>j.-7: Et a pputirisi plui tostu suldari, prindi la calchina viva et meli et squaglatu et inpastatu fandi una guastella, et mictila supra li carbuni et cochili ki si ndi poza fari pulviri...
[2] MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle, [II.2] A mali di lu chelzu in omni locu .ij.-2: prindi calchina viva et altru tantu meli et inpastati sia facta una guastella et supra la braxa cocta et facta pulviri.
[3] MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo, [X] <x> Accidentali infirmitati di lu vermi. Capitulo-17: Prindi la calchina viva et tantu di meli liquidu et miscasi insenblamenti, ki si ndi poza fari una guastella, et quilla guastella si micta a focu intantu ki si faza carbuni, et facta pulviri usala finkì la plaga sia suldata.