frasca s.f.
0.1 frasca, frascha, fraschi, fraski.
0.2 Etimo incerto: forse di origine preindoeur. (DELI 2 s.v. frasca), oppure lat. volg. *virascam (Nocentini s.v. frasca). Ma cfr. lat. mediev. frascam, att. nel IX sec. in area settentr. (DEI s.v. frasca).
0.4
0.5

0.8 AScobar: frasca.
Valla: ø.
0.8 BDel Bono: frasca.
Vinci: frasca.
Pasqualino: frascafraschi.
Mortillaro: frasca, fraschi.
Biundi: frascafraschi.
Traina: frasca.
Macaluso Storaci: frasca.
VS: frasca.
0.8 CTLIO: frasca1frasca2.
0.9 Alessandra Sciuto 28.11.2024.
ISSN 2975-111X
1 [Perlopiù al plur.:] ramo con foglie; frasca (anche in contesto fig.).

[1] QuaedProfXIVC - Quaedam profetia, 127, pag. 27: Scriptura, tu non tolli a mia stu tali laczu; / anti a mi cumbogli gruppu cun grandi maczu, / li fraski cun li fogli, parmi, si eu non su paczu; / ma tu di arruri mi amogli, non avendu firmu yaczu.

[Usata come legna da ardere (anche con valore collettivo)].

[2] EneasXIVF - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. A, [PRIMU LIBRU], pag. 10.14: Allura li homini di Eneas, xindendu in terra, gictaru focu cum lor fuchili et petri fucali et allumandu lu focu cum killi fraski, li quali truvavanu in killu locu, si scalfavanu et axucavanu li loru panni bagnati.

[3] EneasXVS - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. B, 5.51: Hedificamo icquà una citati et habitamo in quisto loco; et si voliti czo fari, veniti cum me et prendamo fraschi et foco et ardimo lo navilio, et cussì non <se> poterà navigari; et vogla ipsu oy no, nuy remaneremo in quisti payse.

[4] Bresc/2014 (436) - 1450 Inventario, pag. 1261.3: In trappeto: Item caudara una de here. Item forchelli grandi dui. Item isbraxaturi unu. Item forchella pichula di frasca una. Item forchella di xiroppari una.

[5] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 117b: frasca per furnu ligna fornaria.

[Usata come copertura].

[5] EneasXIVF - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. A, [SEXTU LIBRU], pag. 105.20: Ma intratantu li autri Truyani suctirraru killu corpu et cuversirulu di fraski et autri ligna et misirunchi dintra li soy armi et la trumba, et ordinaru ki killu munti si chamassi, per lu numu di killu mortu, munti Misinu, lu quali nomu si tirrà fina a li eterni seculi.

[6] EneasXVS - Angilu di Capua, Istoria di Eneas, ms. B, 6.36: Ma intratanto li autri Troyani sucterravano quillo curpu et copersirollo de fraschi et de altri ligna et miseronce dentro li soi armi, la trumba, et ordinaro chi quillo munti si chamassi, per lo nomu de quillo morto, munti Misino, lo quali nomu si tenerà fi<ni> a li eterni seculi.

[Usata come elemento ornamentale e distintivo di persone di particolare virtù].

[7] MuntiXVC - Munti della santissima oracioni, [14], pag. 55.20: Sunu alcuni ki si fannu li belli tavuliçi dipinti, et altri fraski ki si mectinu in capu.

[Usata come elemento di sostegno].

[8] Bresc/2014 (333) - 1436 Inventario, pag. 927.24: Item tripodi dui et una frasca, spiti duo.

1.1 Estens. Insieme di cespugli.

[1] SCorradoXVR - S. Corrado, Vita, 2, pag. 136.12: Et quandu foru a la silva, trovaru di multi cunigli; per unu pezu videndu ki non li putenu abilimenti prindiri di la rocha per la silva ki era multu grandi, et misiru focu a la rivera et a li altri fraschi;] et mictendu lu focu arsi per unu pezu.

1.2 Fig. Cosa iinutile o di scarsa rilevanza; quisquilia.

[1] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 117b: frasca [cosa] di nenti quisquil[i]ae, apina, hecta.

1.3 Fig. Persona inaffidabile e inconcludente.

[1] Curti/1972 (8) - 1403 Lettera di Giovanni Abbatelli (b), pag. 72.21: Si plui aviti ad aviri dil dittu, ma(n)dati puru a Schottu li riscoti e nui li faremu fari il diviri, kí kisto Bonzi mi pari / ia frascha.

2 [Agr.] Strumento agricolo usato per dissodare i campi prima della semina; erpice.

[1] Gl DeclarusXIVM - Angelo Senisio, Declarus, 95r, pag. 63.1: Erpica ce... instrumentum agricolarum aptum ad terendum glebas, quod vulgariter dicitur frasca vel petra de area.

[2] Gl DeclarusXIVM - Angelo Senisio, Declarus, 292v, pag. 63.7: Traha trahe... genus veiculi, et dicitur a trahendo, quia rotas non habet sed trahitur, ut est illud istrumentum quod fert glebas frugum, quod dicitur stragula, vel illud quod terit in area glebas, quod dicitur petra de ayra, vel illud quod glebas terit, quod dicitur frascha et similia.