0.1 | ferraro, ferraru, firrari, firraru. |
0.2 | Lat. ferrarium (DELI2 s.v. ferro). |
0.4 |
Cit. tutti i testi. Att. anche in testi malt. |
0.5 |
|
0.7 | 1 [Mest.] Artigiano che lavora il ferro; fabbro (anche come appellativo). 1.1 [Mest.] [Masc.] [Specif.:] chi cura e ferra i cavalli; maniscalco. |
0.8 A | Scobar: ferraru, firraru. Valla: ø. |
0.8 B | Del Bono: ø. Vinci: ø. Pasqualino: firraru. Mortillaro: firraru. Biundi: firraru. Traina: firraru. Macaluso Storaci: firraru. VS: firraru. |
0.8 C | TLIO: ferraio. |
0.9 |
Rossella Mosti 28.11.2023. ISSN 2975-111X |
[1] Dialagu1315c.- Iohanni Campulu, Libru de lu Dialagu de sanctu Gregoriu, QUARTU LIBRU, pag. 163.13: et dichìa(li) lu judici: 'Eu non cummanday ki vuy minassivu kistu Stephanu, ma ki minassivu Stephanu ferraru'. Mantinenti l'anima de kistu Stephanu turnau a lu corpu, e killu Stephanu firraru, ki era vichinu de kistu Stephanu, jn killa ura fu mortu: sì ki lu factu de la morti de kistu Stephanu firraru mustrava beni ke killu autru Stephanu dichìa viru di l'autri cosi ki avia visti.
[2] Gl DeclarusXIVM - Angelo Senisio, Declarus, 102r, pag. 60.14: Faber bri, idest lu ferraru.
[3] CaternuXIVR - Angelo Senisio, Caternu, pag. 83.7: Machuni di mastru Girardu firraru per una putiga in Ballirò la quali si alluga per tr. viij g. x a Machuni di Ansaldu.
[4] Wettinger/1993 (197) - 1462 Deliberazioni varie consiglio cittadino, pag. 223.37: quo ad magistrum Johannem ut proximus addendo quod ipse magister Johannes digia teneri ferraru cum ipsu per ferrari.
[5] Wettinger/1993 (520) - 1473 Ordine per artigiani e bottegai, pag. 509.20: Emissum fuit bannum regia ex parte de mandato dictorum dominorum juratorum per Johannem Cauki servientem in locis puplicis et consuetis quod omnes ministrales et artiste videlicet curviseri, custureri, mastri d'axa, firrari et tabernari et bazariocti et mercanti digianu tiniri putiga et exerciri loru arti intra la chitati predicta infra terminu di jorni octu da cuntari di presenti innanti sucta pena contenta illi capituli di la dicta chitati.
[6] Wettinger/1993 (657) - 1477 Delibera per varie riparazioni della città, pag. 647.18: ki si facza maramma a la turri di sanctu Angelu ubi esti disdurrupatu et si per a casu suverchassiru dinari ki si fachissi maramma a la porta falcza dicti castris maris Malte et a la putiga di lu ferraru.
[7] InventarioPaternoXVIA - Inventario di A. Paternò, XXVII, pag. 55.18: Item più haiu et tegnu in lu territorio di dicta chitati et in la dicta contrata di Chifili un'altra chusetta, [[...]] la donai ad inchensu ad mastro Bernaba Tracca per tarì v di inchensu emphiteosim perpetuu, da pagari anno quolibet in principio septembris, poi vinni a mastro Liu lu Ferraro, poi a Jacono Bartholomio Trovato, ultimo loco hora la teni Antonino di Catania, lu medico, genniro di Miuchu Juvini, dicta chusa l'appi di la hereditati di mio patri et mio patrimoniu.
[8] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 113a: ferraru mastru faber ferrarius.
[9] Bresc/2014 (333) - 1436 Inventario, pag. 926.18: Item unum par de tinaglis de firraru grossi.
[1] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Lu modu di piglari, di infrinari e di adumari li cavalli, pag. 571.6: E cussì cun grandi dulchiza e mansuetudini lu digi amansari, fini intantu ki sia mansuetu et humanu in tuti cosi, ki pir lu continuu tuccari di li manu, fricandu e gratandu pir tutti li soi menbri, specialimenti livanduli li pedi a modu di firrarilu, ki, quandu vinirà a lu tempu ki si ferri, non spaventi lu culpiari di lu firraru.
[2] MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo, Di la maynera di li freni, pag. 574.12: E grandi utilitati esti un pocu planamenti e pir la chitati spissi fiati si cavalki, specialimenti intra li firrari oi pir burghi ki chi aia soni, e spaventamenti e rimuri di persuni, impirzò ki di kisti soni e gridi pigli maiuri ardimentu e sicuritati di sì, e sia minu da lì inanti spavintivili e pagurusu usandu pir li dicti loki.
[3] MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo, [IV] <iiij> Quisti suni li formi di li freni-9: Utili cosa esti cavalcari lu cavallu a ppassu a ppassu per la chitati spissamenti, uvi sunu firrari oy uvi soli essiri grandi scruxi et grandi rimuri, ca per li grandi scruxi li cavalli prindinu grandi sicuritati et non suni pagurusi.
[4] MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo, [III.]-49: Utili cosa è allu cavallu spissi vouti cavalcarilu per chitati, spiczialmenti duvi lavoranu firrari oi duvi sia alcunu romuri oi tanbuxu, et perzò lu cavallu sirrà più animusu et meno pagurusu.
[5] Gl F ScobarXVIL (1519) - Voc. bilingue, pag. 113a: ferraru maniscalcu veterinarius.