Materiali di ricerca

Schedatura lessico delle mascalcie

Albula
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (104, 4).
Lemma TLIO: albula
Forme TLIO: albula..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76. Sinon. di albugo “opacamento della cornea” 104, 4, per cui cfr. DEI, s.v.

Cfr. caligo, nebula, turbedo.
Anticor
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (28, 13; 28, 23).
Lemma TLIO: anticuore
Forme TLIO: antecore, anticore, anticori, nanticore, naticore..

Forme ARTESIA: anticori.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 568, riga 44

Capituli di li lesiuni. Di lu vermi volatili - Capitulu j. Di lu anticori - Capitulu ij. Di lu strangugluni - Capitulu iij. Di lu mali di li vivuli - Capitulu iiij.

2) Di lu Anticori. Capitulu II - pag. 578, riga 41

Di lu Anticori. Capitulu II Aveni ancora ki killa glandula la quali è dicta vermi, la quali è in lu pectu di lu cavallu appressu lu cori, alcuni fiati crixi tantu pir li humuri ki sunu discursi sicundu ki dissi di supra

3) Di lu Anticori. Capitulu II - pag. 579, riga 3

pir kista apostema lu cori axivilimenti si ndi pò dannari; e kista infirmitati si chama anticori, zoè a diri contra lu cori.

4) Di lu anticori e di la cura. - pag. 579, riga 5

Di lu anticori e di la cura. Appressu dicu ki kista infirmitati di lu anticori, la quali pruveni per inflaciuni di kista glandula sicundu ki eu dissi di supra, la quali, quandu aveni, un fururi tostu crixi e, plui ki nun esti usatu, fa ingrussari lu pectu in tutu.

5) Di lu anticori e di la cura. - pag. 579, riga 6

Di lu anticori e di la cura. Appressu dicu ki kista infirmitati di lu anticori, la quali pruveni per inflaciuni di kista glandula sicundu ki eu dissi di supra, la quali, quandu aveni, un fururi tostu crixi e, plui ki nun esti usatu, fa ingrussari lu pectu in tutu.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

6) [Rubrica I]-13 -

xiij Di anticori.

7) [I.14] Larennussi .xii<i>j.-1. -

Di li anticori, ecciamdiu di li granduli, dictu vermi stay in lu pectu di lu cavallu apressu lu cori.

8) [I.14] Larennussi .xii<i>j.-2. -

lu cori li purria nuchiri; e lu diri di la postema et quandu esti di anticori, <l'> infirmitati si dichi anticori. 

9) [I.14] Larennussi .xii<i>j.-2. -

e lu diri di la postema et quandu esti di anticori, <l'> infirmitati si dichi anticori

10) [II.14] Iscurchitura .xii<i>j. -

limisa di chipulla squella et di li altri cosi dicti in la cura di lu anticori, et sia misa supra la scurchatura.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

11) [Rubrica]-12 -

xij Di l'anticori.

12) [XII] <xij> De anticori -

<xij> De anticori

13) [XII] <xij> De anticori-2. -

cori li purria nochiri e lediri da la pustema a quista infirmitati, <ki> si dichi anticori, a contra cori.

14) [XII] <xij> De anticori-4. -

Contra la infirmitati di lu anticori, incontinenti ki parinu li granduli et crixinu subitamenti plui <ki> sulianu essiri, <et> in lu pectu unfla senza tardanza quilla grandula, cum grandi prexa si arraza fori di lu pectu et in tali modu si arraza comu dissi in lu arrazzari di lu vermi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R6. -

vj Contra anticori.

16) [6.] ·vj· Contra anticori -

  • vj· Contra anticori


17)
[6.] ·vj· Contra anticori-2. -

Et zo àve nomu anticori, lu quali si <non si> voli siccurriri certo, corririanu li omuri a lu cori et auchidiria lu cavallu.

Trolli 1990, p. 28. “Tumore che si genera nella parte anteriore del petto”: «Accidit... quod illa glandula, vermis dicta, quae exstat in equi pectore juxta cor... augmentatur propter humores i ibidem concursos... quod tumefactio vel augmentatio glandulae sibi redigitur in apostema; et quia satis vicina cordi exsistat... cor ejusdem apostemate posset laedi facilius; et haec infirmitas dicitur anticor, idest contra cor» (28, 14-23). Assente da Forcellini e Du Cange, ma cfr. DEI, s. anticuore. Non sembra avere precedenti neppure nel latino medioevale.

Aquarola
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (270, 4-5).
Lemma TLIO: acquarola
Forme TLIO: accarolo, acquarola, acquaroli..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76.
Sinonimo di paemia e di clavardus 270, 4-5. «Paemia, clavardus, seu aquarola, quod est idem, fit ex allisione ferri, lapidis, vel ligni retro pedem iuxta ungulam».

Aragiatus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (47, 4; 47, 24).
Lemma TLIO: arragiato
Forme TLIO: arragiato, arrayatu, ragiato; f: arabiato..

Forme ARTESIA: arayatu, arrayatu, arragatu, arraiatu.
Contesti ARTESIA

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo
1)
[Rubrica]-9 -
ix Lu zarmu di l'arayatu.

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo
2) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 6

lu scalmatu oi dessicatu dintru da lu corpu - Capitulu xiij. Di lu mali di lu arrayatu - Capitulu xiiij. Di lu mali di la chimora - Capitulu xv. Di lu mali di lu rifridatu - Capitulu xvj.

3) Di lu mali di lu arrayatu. Cap - pag. 585, riga 24

Di lu mali di lu arrayatu. Cap. XIIII. Altra infirmitati naxi in la ventri di lu cavallu, e fa rugitu in la ventri di lu cavallu, zo esti in li budelli

4) Di lu mali di lu arrayatu. Cap - pag. 585, riga 36

ki a pena si pò sustiniri supra li gambi: e kista infirmitati esti dicta vulgarimenti arrayatu

5) Remediu. - pag. 585, riga 38

Remediu. Contra kista infirmitati di lu cavallu arrayatu, la quali a pena aveni si nun a cavallu ki esti cavalcatu forti da poi ki à bivutu oi troppu maniatu oriu oi granu, a la quali infirmitati chi fa kista cura

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

6) [VI. Rubrica]-R18. -

xvi<i>j Contra arragatu.

7) [VI. Rubrica]-R72. -

lxxij Contra mal di arraiatu

Trolli 1990, p. 28. “Diarrea”: «Alia infirmitas in ventre equi efficitur rugitum faciens in intestinis, nec non cogens equum saepissime emittere stercora et indigesta et liquida velut aqua... quae infirmitas aragiatus vulgariter nuncupatur» (47, 5-24). Sconosciuto a Forcellini, mentre il Du Cange rimanda al più tardo Pietro de’ Crescenzi. Cfr. DEI, s. aragaico.

Attinctio, attincto, attinctus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (76, 19; 76, 26-27).
Lemma TLIO: attinto
Forme TLIO: artento, artinto, attintu; f: actinto, attinto..

Forme ARTESIA: attintu, actintura, attinto.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 29

la spina oi skinella - Capitulu xxxv. Di li supraossi - Capitulu xxxvj. Di la incisiuni et attintu - Capitulu xxxvij. Di lu mali di li galli - Capitulu xxxviii. Di lu mali di li grappi - Capitulu xxxviiij.

2) Di incisiuni et attintu. Cap. - pag. 597, riga 43

Di incisiuni et attintu. Cap. XXXVII. Si altra lesiuni per avintura aveni in lu nervu di la gamba dananti e danna forti pir la dicta inflaciuni

3) Di incisiuni et attintu. Cap. - pag. 598, riga 3

è, undi lu cavallu pir forza è bisognu ki zopiki, lu quali mali è dictu attintu

4) Rimediu. - pag. 598, riga 17

cosi insembli a modu di unguentu et ungi lu nervu. E si kistu nervu esti attintu, leva sangui a lu cavallu di la vina usata, la quali iachi intra la iunctura e lu pedi da lu latu dintru oi di fora

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

5) [Rubrica]-84 -

lxxxv Actintura di nervi.

6) [Rubrica]-85 -

<lxxxvj> Actintura di nerbij.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

7) [VI. Rubrica]-R41. -

xxxx<j> Contra di attinto.

Trolli 1990, p. 29. “Contusione dei tendini degli arti anteriori provocata dall’urto degli zoccoli posteriori”: «Fit.. alia laesio.. de nervo magno cruris anterioris nervum laedens acriter... quod... accidit in equi egressibus vel in cursu, quoniam equus percutitur acriter a pede posteriori in crure anteriori in nervo videlicet praelibato... quod attincto vel attinctio appellatur» (76, 20-27). Evidente deverbale da attingere “toccare, urtare”. Manca in questo senso a Forcellini, Du Cange e DEI.

Barulus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (57, 10; 61, 10 e 11).
Lemma TLIO: bàrulo
Forme TLIO: barlu, baruli..

Forme ARTESIA: baruli, barulu, barbuli, baurilu, bairoli.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 16

Capitulu xxii. Di lu spallatu ki esti unflatu supra la spalla - Capitulu xxiij. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu xxiiii. Di la rugna e di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu xxv.

2) Di baruli oi di carbunculi. Ca - pag. 591, riga 24

Di baruli oi di carbunculi. Cap. xxiiii. Crianussi supra lu garresi, supra lu dossu di lu cavallu,

3) Di baruli oi di carbunculi. Ca - pag. 591, riga 25

oi di carbunculi. Cap. xxiiii. Crianussi supra lu garresi, supra lu dossu di lu cavallu, baruli oi carbunculi pir superchitati di sangui e pir troppu carricu misu a lu cavallu;

4) Rimediu. - pag. 589, riga 29

scurchaturi e rumpituri ancora veninu in lu dossu di lu coyru pir opiraciuni di alcunu barulu oi carbunculu, oi pir superchitati di sangui ki naxi in lu dossu, li quali si divinu radiri multu beni tutti intornu;

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

5) [Rubrica]-67 -

lxvij Di barbuli oy di carbunculi in lu dossu.

6) [XXXII] <lxj> <A mali di dossu -

alcuni excorrucciuni oy rupturi in lu dossu per alcunu carricu, comu dissi, oy per alcunu baurilu oy tranbunculu, per suprafluitati di sangu nassenti in lu dossu.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

7) [VI. Rubrica]-R28. -

xxvi<i>j Contra mali di bairoli oi carbunculi.

Trolli 1990, p. 29. “Foruncolo, ascesso, eruzione cutanea”. Dal lat. vărŭlus attestato da Marcello Empirico (cfr. Forcellini). Si veda anche la forma varus “sorta di tubercolo” in Celso VI 5 e Plinio 23, 4, 42. Cfr. inoltre DEI, s. varo.

Cfr. carbunculus.
Caligo
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (52, 5).
Lemma TLIO: calìgine
Forme TLIO: caliggine, caligin, caligine, caligini, calligine..

Forme ARTESIA: caligini, caligati, caligini.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di la infirmitati di li occhi. - pag. 587, riga 26

a li occhi e fannoli lagrimari; e multi volti kisti homuri generanu in li occhi caligini, zoè lippitudini, ancora pannu, pir la quali infirmitati lu cavallu non pò vidiri sì comu si conveni, la quali infirmitati si chama lu mali di li occhi.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

2) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

Ma si killi oculi sianu caligati, per firuta oy per scursioni di re<u>ma, puni supra intrambi li oculi a stilecti tantu quatru digita in visu, et poy sali pistatu suptilimenti si micta cum unu canolu spissamenti.

3) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

umuri di la testa si movinu et discurrinu a li oculi, et fannu lacrimari et caligini oy nubi et alcuna fiata pannu, per li quali lu cavallu non poti vidiri comu conveni.

Trolli 1990, p. 29.
Caligo (da cui caliginatus 52, 23). “Opacamento della cornea”. Ha precedenti latini in Celso I 3; IV 2 e Plinio 20, 39; 20, 61, ecc. ed è in uso nel linguaggio medico del tempo: Coll. Sal. IV 186. Cfr. inoltre DEI, s. caligine.

Cfr. nebula, turbedo, albula.
Cancer
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (88, 20; 89, 5).
Lemma TLIO: cancro
Forme TLIO: cancer, cançer, cancier, canciera, cancr, cancri, cancro, cancru, chancer, chançer, chanciera, chancro, chancru, cranco, grancu..

Forme ARTESIA: cancro, cancru, gancru, grancu, ccancru, crancu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Remediu. - pag. 601, riga 13

li gambi - Capitulu XXXXIII.> <Di furma in la curuna di lu pedi - Capitulu XXXXIIII.> <De cancro. Capitulu XXXXIIII.a> <…>

2) Rimediu. - pag. 601, riga 16

Rimediu. Cura kistu cancru in kistu modu: pigla lu succu di li asfodilli, zoè li cugluni di li purraci dragmi VII, di la calchina viva dragmi IIII, di auripigmentu pistatu dragmi II;

3) Rimediu. - pag. 601, riga 21

tantu a lu focu ki conplutamenti torninu in pulviri; e kista pulviri micti in lu cancru sufficientimenti dui fiati lu iornu, finkì lu cancru sia mortu, lavandu in prima sempri lu cancru cun lu achitu forti;

4) Rimediu. - pag. 601, riga 21

pulviri; e kista pulviri micti in lu cancru sufficientimenti dui fiati lu iornu, finkì lu cancru sia mortu, lavandu in prima sempri lu cancru cun lu achitu forti;

5) Rimediu. - pag. 601, riga 22

sufficientimenti dui fiati lu iornu, finkì lu cancru sia mortu, lavandu in prima sempri lu cancru cun lu achitu forti; e mortu lu cancru comu divi, cura poi la firita cun lu achitu forti;

6) Rimediu. - pag. 601, riga 23

sia mortu, lavandu in prima sempri lu cancru cun lu achitu forti; e mortu lu cancru comu divi, cura poi la firita cun lu blancu di ovu e cun li altri cosi,

7) Rimediu. - pag. 601, riga 25

cocturi di la firita in signa ki sia mortificatu kistu, quandu la firita di lu cancru tutta intornu infla. A kistu cancru vali lu stercu di lu homu pulverizatu, miscatu cun altra tanta gruma arsa in kissa midemi misura.

8) Rimediu. - pag. 601, riga 25

ki sia mortificatu kistu, quandu la firita di lu cancru tutta intornu infla. A kistu cancru vali lu stercu di lu homu pulverizatu, miscatu cun altra tanta gruma arsa in kissa midemi misura.

9) Rimediu. - pag. 601, riga 28

chi vali la gumma arsa, miscata cun sali minutu e misunchili; ancora kistu mortifica lu cancru, ki è meglu: lu aglu pistatu cun pipi pulverizatu, e cun piratru, et un pocu di assungia di porcu vecchia,

10) Rimediu. - pag. 601, riga 30

pocu di assungia di porcu vecchia, e pistati insembli, mittili in la firita di lu cancru, e ligalu strictu, e dui fiati lu iornu <…>; e poi chi fa di la firita comu dictu è.

11) Rimediu. - pag. 601, riga 35

in li loki carnusi cochi sicuramenti senza pagura, et inpirzò maiurmenti si pò curari lu cancru, e plui legiamenti e plui tostu in loki carnusi, e cun taglaturi e cun cocturi ki cun li pulviri oi cun li dicti medicamenti.

12) Di lu mali di la fistula. Cap. - pag. 601, riga 41

aveni pir longa vichiza di firita non midicata. A la fiata aveni pir caxuni <di> cancru non curatu comu divi; in pirzò ki lu cancru legiamenti diventa fistula, si non si cura kista firita non curata esti dicta fistula.

13) Di lu mali di la fistula. Cap. - pag. 602, riga 1

la fiata aveni pir caxuni <di> cancru non curatu comu divi; in pirzò ki lu cancru legiamenti diventa fistula, si non si cura kista firita non curata esti dicta fistula. 

14) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 4

la cura di la fistula. Remediu. Si la cura di la firita invecchia in lu cancru, diventa poi fistula. Usanchi li dicti pulviri: agi tantu oripimentu quantu di calchina viva, azò ki sia plui forti di killa di supra.

15) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 22

loki carnusi, tuttu killu chi fa pir tutti cosi ki in li curi di lu cancru ki è di supra si conteni.

16) Di la infirmitati di li unghi. - pag. 604, riga 19

unghia, e rumpi la carni; in la quali lesiuni, si invecchia, multi fiati e diventa cancru, e kistu aveni quandu lu cavallu poni lu pedi su l'altru e premilu susu,

17) Remediu. - pag. 604, riga 30

firita è suldata; e si pir negligencia oi pir mala cura la firita torni in cancru, curissi sicundu ki dissi di supra in lu capitulu ki è dictu di supra.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

18) [II.18] Lu gancru .xviij. -

Lu gancru .xviij.

19) [Rubrica II] -

Di la furma <xvja Quandu la furma> xvij Di li cripazi traversi xviij Di lu grancu xviiij Di la fistula <xviiija Si la fistula aveni per antiqua plaga> xx

20) [II.18] Lu gancru .xviij.-1. -

Lu grancu si fachi intornu li junti di li pedi oy in altra parti et adveni per alcuna scuppatura et poy non esti curata,

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

21) [Ricetta 7]-1 -

Pulviri a ctorrudiri lu cancru e la fistula: accipe aurus pumentum, calchi viva dui parti e squaglali, e poy micti omni cosa intru una pingnata nova e copirila beni cum pasta,

22) [Ricetta 8]-1 -

tantu ki sia arssa et factu lu corvu pulviri, e quila pulviri mecti supra lu cancru et a la fistula mirabilimenti.

23) [Rubrica]-100 -

cj Di lu cancru a la fistula.

24) [Rubrica]-101 -

cij Unguentu bonu a lu cancru et fistula.

25) [Rubrica]-103 -

ciiij A ccancru et fistula. 

26) [Rubrica]-104 -

cv Unguentu bonu a ccancru et fistula.

27) [Ricetta 8]-1 -

Pulviri acorrusiva a crancu et fistula: prindi unu corvu e mictilu dintru una pingnata cum tucti li pinni e li stintini.

28) [Rubrica]-187 -

c<lx>xxix Pulviri bona a rrudiri lu grancu.

Trolli 1990, p. 29. “Ulcera cancrenosa”: «Fit... alius morbus circa juncturas crurium iuxta pedes... et quandoque in alia parte corporis generatur... quod cancer dicitur in vulgari» (88, 21-89, 5). Giordano Ruffo considera dunque questo termine « volgare », benché abbia precedenti latini (Celso V 26, 31; VII 9, ecc) e sia d'uso corrente nel vocabolario medico del tempo: Isidoro di Siviglia IV 8; Coll. Sal. II 102; Guglielmo da Saliceto I 58; Teodorico, Chirurgia III 5.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
canceri [VS càncaru] malatia cancer - cri [‘lu cancro’], carcinoma -atis, erisipila -ae, noma -ae.

Carbunculus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (57, 10; 61, 10 e 11).
Lemma TLIO: carbùncolo
Forme TLIO: carboncalo, carboncolo, carboncul, carbonculi, carbonculo, carbuncolo, carbunculi, carbunculo, carbunculu. cfr. (0.6 N) corbontolo..

Forme ARTESIA: carbunculi, carbunculu, carbunchi, tranbunculu, carbuncki.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 16

Di lu spallatu ki esti unflatu supra la spalla - Capitulu xxiij. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu xxiiii. Di la rugna e di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu xxv.

2) Di baruli oi di carbunculi. Ca - pag. 591, riga 24

Di baruli oi di carbunculi. Cap. xxiiii. Crianussi supra lu garresi, supra lu dossu di lu cavallu, baruli oi carbunculi pir superchitati di sangui e pir troppu carricu misu a lu cavallu;

3) Di baruli oi di carbunculi. Ca - pag. 591,  riga 25

carbunculi. Cap. xxiiii. Crianussi supra lu garresi, supra lu dossu di lu cavallu, baruli oi carbunculi pir superchitati di sangui e pir troppu carricu misu a lu cavallu;

4) Di baruli oi di carbunculi. Ca - pag. 591, riga 27

sangui e pir troppu carricu misu a lu cavallu; di lu canuximentu di li quali carbunculi di killa cura cunsulata ki si chi divi fari, truviraila di supra in lu capitulu di lu mali di lu terghu, zoè di lu garresi e di lu dossu di lu cavallu, kì là si amaistra la cura di li midichini ki ànu ad operari a kista lesiuni.

5) Rimediu. - pag. 589, riga 29

rumpituri ancora veninu in lu dossu di lu coyru pir opiraciuni di alcunu barulu oi carbunculu, oi pir superchitati di sangui ki naxi in lu dossu, li quali si divinu radiri multu beni tutti intornu;

6) Di lu vermi volatili. Capitulu - pag. 578, riga 28

lu vermi ki aiu dictu, aveninu in lu corpu di lu cavallu multi cochi, zoè carbunchi diversi, e specialimenti in la testa di lu cavallu.

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

7) [Rubrica]-67 -

lxvij Di barbuli oy di carbunculi in lu dossu.

8) [XXXII] <lxj> <A mali di dossu -

oy rupturi in lu dossu per alcunu carricu, comu dissi, oy per alcunu baurilu oy tranbunculu, per suprafluitati di sangu nassenti in lu dossu.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

9) [VI. Rubrica]-R28. -

xxvi<i>j Contra mali di bairoli oi carbunculi.

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

10) [I.34] Si supraveni allu caval -

guarutu, poy cum ferru ritundu, dictu bulzuni, cochi li plagki ki annu facti li dicti carbuncki

Trolli 1990, p. 29. “Ascesso”. La voce è attestata in Celso V 28, 1; VI 6, 10, Plinio 26, 5 sgg., in Isidoro di Siviglia IV 6, ed era d’uso nel vocabolario medico del tempo: cfr. Guglielmo da Saliceto I 59; Teodorico, Chirurgia III 12.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
- carbunchu [VS carbùnchiu] v. carvunchu papula -ae.
- carvunchu malatia carbunculus -i [‘lu carvunchu postema’], anthrax -acis, atheroma -atis; — grandi papula -ae || cosa di issu anthracinus -a -um || carvunchu bubo -onis [‘perticu’].

Cfr. barulus.
Celsus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (19, 21; 110, 5).
Lemma TLIO: gelso
Forme TLIO: celso, chelci, chersi, selso..

Forme ARTESIA: chelci, chellzu, chelzu, chelzo.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 13

minu e quandu plui, ki superchianu supra lu coyru, li quali sunu dicti muri oi chelci vulgaramenti. Et alcuni fiati li naxinu adossu altri infirmitati di li quali glanduli oi scrufuli si chamanu, oi testudini.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

2) [I.50] Lu chelzu .L.-1. -

Lu polipu ki <si> fachi in li nascki pari essiri simili a lu chellzu et esti multu nochivili, ca stappa li nascky et lu sospiratu fet<i> et tuctu si ndi assuctigla.

3) [I.50] Lu chelzu .L. -

Lu chelzu .L.

4) [Rubrica II] -

j Di spallatura ij Di lu chelzu iij Di li falchi iiij Di la graviza di lu pectu v

5) [II.2] A mali di lu chelzu in -

A mali di lu chelzu in omni locu .ij.

6) [II.2] A mali di lu chelzu in -

Lu mali di lu chelzu in omni locu dilap<id>a di lu cavallu et fachisi comu carni plina di sangu supra lu coyru.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

7) [Ricetta 2]-1 -

Pulviri bona a ccorrudiri lu chelzu: prindi fluri di granata et galla et fandi pulviri et lava lu chelzu cum aiqua frisca,

8) [Ricetta 2]-1 -

ccorrudiri lu chelzu: prindi fluri di granata et galla et fandi pulviri et lava lu chelzu cum aiqua frisca, et poy micti di supra frisca[u] pulviri et mirabilimenti opera, et probatum est.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

9) [V.]-4. -

nuchi grossi, et alcuna vouta più oi alcuna vouta menu, et àvi nomu mor<o> oi chelzo.

Trolli 1990, p. 29. “Escrescenza carnosa molle simile al frutto del gelso”: «et quando nascitur (scil. equus) cum quadam superfluitate carnis... et quando magis et quando minus assidue corii superficiem superantem, quod dicitur murus vel celsus vulgariter» (19, 14-21). Mancano attestazioni latine con questo significato. Il Du Cange rimanda a opera posteriore, ma cfr. Alphita, s. v.

Cfr. murus.
Cimoira
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (28, 11; 28, 12; 48, 24).
Lemma TLIO: cimora
Forme TLIO: chimora, ciamora, ciamorra, ciamorri, cimora, cimorra; f: cimorrea..

Forme ARTESIA: chimora, chimoyra, chymoira, cimoyra, cymoyra, chimoira.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 7

Capitulu xiij. Di lu mali di lu arrayatu - Capitulu xiiij. Di lu mali di la chimora - Capitulu xv. Di lu mali di lu rifridatu - Capitulu xvj. Di la infirmitati di li occhi - Capitulu xvij.

2) Remediu. - pag. 578, riga 39

altru vermi; e si kistu vermi volatili si converti in una infirmitati ki si chama chimora, ki spissi volti aveni, farrai killa cura ki in killa infirmitati si dichi. 

3) Di lu mali di la chimora. Cap. - pag. 586, riga 10

Di lu mali di la chimora. Cap. XV. Esti una altra infirmitati ki dixindi da la testa di lu cavallu affridatu e getta la reuma pir li naski di lu nasu, liquida comu acqua e li homuri friddi;

4) Di lu mali di la chimora. Cap. - pag. 586, riga 16

cavallu tutta la humiditati ki àvi getta pir li naski: kista infirmitati è vulgaramenti dicta chimora

5) Rimediu. - pag. 586, riga 18

Rimediu. Dicu a kista infirmitati chimora, la quali aveni pir li humuri friddi stati in la testa pir longu tempu oi pir altra caxuni, comu eu dissi di lu vermi volatili, ki incontinenti chi facci kista cura:

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

6) [Rubrica I]-2 -

ij Di la chimoyra humida.

7) [Rubrica I]-3 -

iij Di la chimoyra sicca.

8) [Rubrica I]-4 -

iiij Di la chimoyra facta intra pelli.

9) [Rubrica I]-5 -

v Di la chimoyra in li exstremitati.

10) [I.2] Di la chimoyra .ij. -

Di la chimoyra .ij.

11) [I.2] Di la chimoyra .ij.-1. -

Di la chimoyra umida, la quali esti plui gravusa infirmitati di tucti li infirmitati, kisti suni li singni:

12) [I.3] A la c<h>ymoira .iij.-1. -

<L>a chimoyra sicca cussì esti canussuta: lu cavallu assuctigla et li nascki teni aperti et gravusamenti espira;

13) [I.3] A la c<h>ymoira .iij.-4. -

Ancora, sicundu li antiqui maystri, chimoyra per fumu cussì factu guarissi: agi una pignata nova, e mitichi braxa et in lu copertoriu sia unu pertusu di ubi nexa lu fumu,

14) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

Di la chimoyra vulativa .iiij.

15) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

Si la chimoyra sirrà intru la buc<c>a, spira fetidu odoratu et putritu, et tussi, et amagrissi, et in la bucca si fanu plaghi et exindi purata.

16) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

comu la rungna et sachi ka li b<iv>en<di> di la prima suni utili ad kista <chimoyra in> li arteri.

17) [I.5] Di la chimoyra facti in -

Di la chimoyra facti in li arteri .v.

18) [I.5] Di la chimoyra facti in -

Di la chimoyra facta in li arteri kisti suni li singni: azopica di subitu, ogi di unu pedi domani di l'autru et li ginochi avi duri, gepta per li naschi amuri grassu et comu aqua et non puti andari et girasi infistulutu.

19) [I.28] Lu cavallu annuyatu .xx -

anuyatu, zoè arrabiatu, avi kisti singni: la pelli esti disiccata comu lu cavallu ki avi chimoyra, et grida et muccica et curri supra lu homu.

20) [I.32] La rungna .xxx<ij>.-1. -

La rungna si fachi a lu cavallu per scursioni di chimoyra facta intra la pelli di amuri superchi et corructi, et fachisi i. llu collu, i.

21) [I.35] Lu vermi vulativu .<xxv -

alcuna causa et misu i. llocu fridu per plui riposu, et si si converti in chimoyra, comu multi volti, sia curatu comu esti dictu in lu capitulu di la chimoyra.

22) [I.35] Lu vermi vulativu .<xxv -

in chimoyra, comu multi volti, sia curatu comu esti dictu in lu capitulu di la chimoyra

23) [I.3] A la c<h>ymoira .iij. -

A la c<h>ymoira .iij.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

24) [Rubrica]-45 -

xlv Di la chimoyra.

25) [Rubrica]-46 -

xlvj Ancora a kistu mali di la chimoyra.

26) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

Ma si lu vermi bulativu si torna in chimoyra, la quali causa solia viniri, fora sì comu si fachissi in so locu infra parti.

27) [Rubrica]-47 -

xlvij Ancora a lu mali di la cimoyra.

28) [Rubrica]-161 -

clxj Lu cav<a>llu ki avi la cymoyra.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

29) [VI. Rubrica]-R19. -

xvii<i>j Contra chimoira.

30) [2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

Et si lu vermi volativu si convertisse in chimoira, sì comu adiveni spissi vouti, sia fattu comu dirraiu a lu capitulo di lu chanculu.

Trolli 1990, p. 29. “Cimurro, morva”. Dall'antico francese chamoire. Il Du Cange cita solo il più tardo Pietro de’ Crescenzi. Cimoira è forma siciliana (cfr. DEI, s. cimurro).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
chimoira [VS cimòira, cimòria] v. tussi tussis -is.

Clavatura
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (97, 6; 98, 13, ecc.).
Lemma TLIO: inchiodatura
Forme TLIO: enchiuvatura, inchiovatura, inchiuvatura, inchiuvature, inchovatura, inchovaturi, inclovaturi, 'nchiuvatura, 'nchiuvature; a: inchiodatura..

Forme ARTESIA: inchiovatura, inchovatura, inchovaturi, inclovaturi, inchavatura, .
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 605, riga 1

pedi] la quali danna lu caseolu fini al fundu dintru. Esti una altra specia di inchiovatura ki non [tocca lu ca]seolu, ma tocca plui lu [vivu] di ll'unghia e da[nna].

2) Remediu. - pag. 605, riga 7

Remediu. A la quali inchiovatura ki t[occa] [lu] [c]aseolu, si tropu è dampna<tu>, aytarailu comu di ssuta si amaistra cun la cura di ll'unghi dissulati, quantu bisognu è.

3) [Di] li inchovaturi ki nun toc - pag. 605, riga 19

ki nun toccanu lu vivu di ll'unghia. Cap. L. Si la lesiuni di la inchiovatura è ki passi intra lu caseolu e l'unghia è minu periculusa di li altri,

4) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 604, riga 36

di li quali a postutu dritamenti pir ordini si spalisi[nu]. In prima si fa una inchovatura i[n] [lu pedi] la quali danna lu caseolu fini al fundu dintru.

5) Remediu. - pag. 605, riga 11

tagla tantu di la unghia sicundu quanta la lesiuni va e discoprila; poi, a la inchovatura undi è attinta, sutigla la sola di la unghia tutta intornu e specialimenti appressu la lesiuni,

6) Remediu. - pag. 605, riga 23

Remediu. A kista lesiuni […]. Et agiungissi ki si attingi in prima la inchovatura [...], la unghia di fora tagla fini a <la lesiuni di> lu ca[seolu], ki non chi [intri] in illu spuza in alcunu modu.

7) Remediu. - pag. 606, riga 2

casuni di chovi oi di <lignu> […] dintru di <lu vivu> di ll'unghia [...] da la [...] inchovatura [...].

8) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 604, riga 33

Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi. Cap. xlviiii. Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi.

9) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 604, riga 34

Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi. Cap. xlviiii. Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di ll'unghia di lu cavallu è da vidiri li maineri di li quali a postutu dritamenti pir ordini si spalisi[nu].

10) [Di] li inchovaturi ki nun toc - pag. 605, riga 18

[Di] li inchovaturi ki nun toccanu lu vivu di ll'unghia. Cap. L. Si la lesiuni di la inchiovatura è ki passi intra lu caseolu e l'unghia è minu periculusa di li altri, in pirzò ki non danna lu caseolu si non da lu latu.

11) Remediu. - pag. 605, riga 25

ki non chi [intri] in illu spuza in alcunu modu. E sachi ki tutti li inchovaturi ki nun dannanu lu caseolu dintra, legiamenti si ponu curari.

12) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 41

mali di la situla e tutti li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxviij. Di li inclovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi - Capitulu xxxxviiij. Di li inclovaturi ki non toccanu lu vivu - Capitulu I.

13) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 42

xxxxviij. Di li inclovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi - Capitulu xxxxviiij. Di li inclovaturi ki non toccanu lu vivu - Capitulu l. Di li inclovaturi di la curuna di lu pedi - Capitulu Ij.

14) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 43

unghi - Capitulu xxxxviiij. Di li inclovaturi ki non toccanu lu vivu - Capitulu l. Di li inclovaturi di la curuna di lu pedi - Capitulu lj. Di lu mali di lu ficu - Capitulu Iij.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R57. -

lv<i>j· Contra la inchavatura ki tocca lu tivellu.

16) [VI. Rubrica]-R58. -

lvi<i>j· Contra inchavatura senza piriculu prubata.

17) [VI. Rubrica]-R59. -

lvii<i>j Contra inchavatura ki va intra l'ugna et lu tivellu.

18) [VI. Rubrica]-R60. -

lx Contra inchavatura ki ruppi la curunara.

Trolli 1990, pp. 29-30. “Lesione del piede provocata da chiodo o sim.” da clavus, che già in latino designava un morbo (cfr. Forcellini). Du Cange, s. inclavare rimanda al più tardo De’ Crescenzi. Assente in DEI.

Cornus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (58, 14; 58, 20).
Lemma TLIO: corno
Forme TLIO: chorna, chorne, chorni, chorno, corn, corna, corne, corni, corno, cornu, cuorni, cuorno..

Forme ARTESIA: cornu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 13

lu mali di la spalla supra lu dossu - Capitulu xx. Di lu mali di lu cornu - Capitulu xxj. Di lu mali di lu pulmuni ki avi unflata la spalla - Capitulu xxii.

2) Di lu mali di lu cornu. Cap. X - pag. 590, riga 6

Di lu mali di lu cornu. Cap. XXI. Naxi una altra infirmitati supra lu dossu di lu cavallu ki alcuni fiati rumpi e mortifica parti di lu coyru in fini all'ossu.

3) Di lu mali di lu cornu. Cap. X - pag. 590, riga 11

aveni, oi pir alcunu carricu postu supra lu dossu disconzamenti, la quali lesiuni è vulgaramenti cornu chamata. 

4) Remediu. - pag. 590, riga 13

Remediu. Contra lu quali cornu cutali cura si chi divi fari: pigla li frundi di li cauli cun la sunza di lu porcu veccha;

5) Rimediu. - pag. 591, riga 4

killa cura ki esti dicta di supra in la cura di lu mali di lu cornu, finkì suldati sunu li carni intornu a la firita, comu dictu è di supra.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

6) [Rubrica]-63 -

lxiij Di cornu.

7) [Rubrica]-64 -

lxiiij Ancora a lu dictu mali di lu cornu.

8) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu> -

<lxiij> <Di cornu>

9) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-1. -

oy per grandi carricu postu supra lu dossu inportunamenti, la quali lis<i>uni vulgaramenti si dichi cornu mortu. 

10) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-3. -

Contra quistu maledictu cornu prindi una frunda di cauli et cum sunza vecha di porcu et pista beni et poni supra lu cornu et ponisi la sella oy lu panellu,

11) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-3. -

di cauli et cum sunza vecha di porcu et pista beni et poni supra lu cornu et ponisi la sella oy lu panellu, <azò ki> la medichina <premi> continuamenti lu cornu.

12) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-3. -

cornu et ponisi la sella oy lu panellu, <azò ki> la medichina <premi> continuamenti lu cornu.

13) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-8. -

Vali a zo ki lu cornu si unta cum lu oleu caldu e spandi di supra di la farina di lu furmentu.

14) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-9. -

Et divi sapiri ki lu cornu tostamenti cadi cum la radicata, si lu cavallu si cavalca cum la sella, postu primu alcuni di li midichini predicti, truvandu spissamenti li midichini.

15) [XXXIV] <lxiij> <Di cornu>-10. -

Ma arrazatu lu cornu, puni la stuppa minuta cum la pulviri di la calchina e di lu meli,

16) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

<lxiiij> <Ancora a lu dictu mali di lu cornu>

17) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

Ancora cornu esti dictu, perzò ca lu coyru indura comu cornu et soli aviniri quandu la carni

18) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

Ancora cornu esti dictu, perzò ca lu coyru indura comu cornu et soli aviniri quandu la carni di lu dossu per multu carricu si marcha et unflasi, ca lu cornu aveni pri multa fatiga.

19) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

quandu la carni di lu dossu per multu carricu si marcha et unflasi, ca lu cornu aveni pri multa fatiga.

20) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

Avanti ki lu cornu si leva in parti oy in tuctu oy murrà oy a ppena canpirà et perzò multi fannu unu pertusu in lu planellu et punilu intru la sella e lu dolu, ki lu gravuri tanga lu cornu.

21) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

lu planellu et punilu intru la sella e lu dolu, ki lu gravuri tanga lu cornu.

22) [XXXV] <lxiiij> <Ancora a lu d -

Radi li pili di lu cornu et puni lu sangu caldu cum la pinna, et micti unu pezu di lardu unu pocu longu et sicctu di lingnu di salchi in unu capu,

23) [XXXVI] <Ancora a lu dictu mal -

<Ancora a lu dictu mali di lu cornu>

24) [XXXVI] <Ancora a lu dictu mal -

Ancora lu cornu pirtusalu cum unu ferru caldu pizutu, et poy unu pannu grossu di linu oy di cannabu di supra puni plui latu di lu cornu dui digiti intornu

25) [XXXVI] <Ancora a lu dictu mal -

unu pannu grossu di linu oy di cannabu di supra puni plui latu di lu cornu dui digiti intornu et unu pezu di lardu cussì apparizatu ki la gucta di lu sangu disccura pri lu pannu in tucti li pirtusa.

26) [XXXVI] <Ancora a lu dictu mal -

grassu et pisa in modu di coyru ki sia unu pocu plui lata di lu cornu, punila contra lu focu finkì la grassa isquagla e discurra et supra lu cornu,

27) [XXXVI] <Ancora a lu dictu mal -

lu cornu, punila contra lu focu finkì la grassa isquagla e discurra et supra lu cornu, quandu esti multu caldu si ristringi e quistu si fa dui fiati lu jornu fini ki si poza arrazari.

28) [XXXVI] <Ancora a lu dictu mal -

Ma poy ki lu cornu sirrà assucatu, ubi sirrà la plaga inplisi suptilimenti cum li tippi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

29) [VI. Rubrica]-R25. -

xxv Contra mali di cornu.

Trolli 1990, p. 30.
Cornus (l’ed. Molin legge erroneamente corius). “Callosità dura, elevata nella punta a modo di corno, che si produce nei luoghi contusi, ammaccati o piagati dalla sella”: «Fit... quaedam laesio in equi corio... quae ex nimia et frequenti sellae oppressione efficitur... quae laesio cornus vulgariter appellatur» (58, 15-21). Ignota questa accezione a Forcellini e Du Cange, ma certamente in uso nel linguaggio medico, come attesta il più tardo Guy de Chauliac VI I 7. Cfr. anche DEI, s. corno.

Crepatia
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (81, 25; 82, 4).
Lemma TLIO: crepaccio
Forme TLIO: crepacci, crepaccio, cripacci, cripaci..

Forme ARTESIA: cripacci, cripaci, cripaturi, crappazi, cripazi, crippazi, cripaza.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Remediu. - pag. 599, riga 35

kisti cripaturi cun una pinna di gallina sufficientimenti. Lava in prima li findituri di li cripacci cun lu vinu forti tepidu, e poi, beni scaldati li unghi cun lu dictu unguentu,

2) Remediu. - pag. 599, riga 37

lu cavallu di la spuza e di ll'acqua. E suldati li fissuri di li cripacci, allaza e tagla la vina mastra du lu latu di la coxa, comu in lu capitulu di li spavani si conteni la cura.

3) Di lu mali di li cripaturi oi - pag. 600, riga 6

di supra: rilintati li gambi e cun discunvinivili fogli dessiccati. Solinu multi fiati viniri kisti cripacci, e cussì cripacci vulgaramenti sunu dicti.
 

4) Di lu mali di li cripaturi oi - pag. 600, riga 6

li gambi e cun discunvinivili fogli dessiccati. Solinu multi fiati viniri kisti cripacci, e cussì cripacci vulgaramenti sunu dicti. 

5) Remediu. - pag. 600, riga 10

dicta vina in nixunu modu si diia allazari nin taglari, e non si divinu li cripacci di alcuni cocturi cochiri; ma fanchi kistu unguentu supra li dicti curi,

6) Remediu. - pag. 600, riga 11

alcuni cocturi cochiri; ma fanchi kistu unguentu supra li dicti curi, lu quali contra li cripacci maraviglusamenti opira; kistu unguentu è in la dicta cura di li grappi.

7) Remediu. - pag. 600, riga 17

factu comu unguentu. E kistu unguentu un pocu caldu dui fiati lu iornu ungi kisti cripacci in killu modu ki è dictu di supra, guardandu sempri kisti cripaci di spuza e di aqua.

8) Remediu. - pag. 600, riga 20

di la lavatura di lu vino multu beni. Et ancora vali assai si li dicti cripacci avirai a fricari cun lu araniu, e lavarili cun la urina di lu citellu.

9) Remediu. - pag. 600, riga 25

grandi hura in la acqua marina, e cussì lu cavallu avirà a miglurari di li cripacci medianti alcunu medicamentu di li predicti. Ma nota kistu, ki lu unguentu di lu verdirami e di la fuligini li cripacci solda e costringi.

10) Remediu. - pag. 600, riga 26

predicti. Ma nota kistu, ki lu unguentu di lu verdirami e di la fuligini li cripacci solda e costringi.

11) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 32

di li galli - Capitulu xxxviii. Di lu mali di li grappi - Capitulu xxxviiij. Di li cripaci, zoè cripaturi - Capitulu xxxx. Di lu mali di lu sturtiglatu - Capitulu xxxxj.

12) Remediu. - pag. 599, riga 36

e poi, beni scaldati li unghi cun lu dictu unguentu, uncti finkì sunu suldati li cripaci <e> guarda lu cavallu di la spuza e di ll'acqua.

13) Di lu mali di li cripaturi oi - pag. 600, riga 1

Di lu mali di li cripaturi oi cripaci. Cap. XXXX. Aveninu infirmitati similimenti intra la iunctura e la unghia, e rumpinu lu coyru e la carni a simiglanza di rugna,

14) Remediu. - pag. 600, riga 18

iornu ungi kisti cripacci in killu modu ki è dictu di supra, guardandu sempri kisti cripaci di spuza e di aqua.

15) Remediu. - pag. 600, riga 19

di aqua. E nota ki lu unguentu predictu nun si divi mictiri supra li dicti cripaci fin intantu ki nun l'ài axucati di la lavatura di lu vino multu beni.

16) Remediu. - pag. 600, riga 22

citellu. <…> e cun lu pumu coctu, finkì sunu disfacti, e poi di frica li dicti cripaci spissu. Et a kistu mali vali, et è bonu, si p[rov]i di tiniri lu cavallu lu matinu e la sira pir grandi hura in la acqua marina,

17) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 32

galli - Capitulu xxxviii. Di lu mali di li grappi - Capitulu xxxviiij. Di li cripaci, zoè cripaturi - Capitulu xxxx. Di lu mali di lu sturtiglatu - Capitulu xxxxj.

18) Remediu. - pag. 599, riga 27

calda cunvinivilimenti lava li iuncturi, ki li pili a postutu cadanu; e poi lava li cripaturi cun l'acqua di la cochitura di li malvi, e di la simula di lu granu, e di lu sivu di lu muntuni e di la loru substancia;

19) Remediu. - pag. 599, riga 34

insembli e misca di kistu unguentu un pocu scalfatu dui fiati lu iornu; ungi kisti cripaturi cun una pinna di gallina sufficientimenti.

20) Remediu. - pag. 599, riga 42

convinivilimenti, sicundu ki è dictu di supra. Sacchi ki tali infirmitati, zoè grappi, di li cripaturi a pena convinivilimenti oi perfectamenti si ponu curari, zoè non si ponu curari perfectamenti. 

21) Di lu mali di li cripaturi oi - pag. 600, riga 1

Di lu mali di li cripaturi oi cripaci. Cap. XXXX. Aveninu infirmitati similimenti intra la iunctura e la unghia, e rumpinu lu coyru e la carni a simiglanza di rugna,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

22) [II.13] Li crappazi .xi<i>j. -

Li crappazi .xi<i>j.

23) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-2 -

tucti, <et> sianu cocti tantu ki sianu spis<s>i et factu unguentu siachi misu supra li crappazi caldu dui volti lu jornu, et sia guardatu di aiqua et lurdura.

24) [II.17] Cripazi traversi .xvij -

Cripacci traversi si fachinu per accaxuni di li altri cripacci facti in lu bulesi intornu la ungla per traversu.

25) [II.17] Cripazi traversi .xvij -

Cripacci traversi si fachinu per accaxuni di li altri cripacci facti in lu bulesi intornu la ungla per traversu.

26) [Rubrica II] -

x Di li supraossa xj Di li galli xij Di li grappi xiij Di li cripazi xiiij Di li sturtiglati xv Di li unflacioni di li ganbi xvj

27) [Rubrica II] -

unflacioni di li ganbi xvj Di la furma <xvja Quandu la furma> xvij Di li cripazi traversi xviij Di lu grancu xviiij Di la fistula <xviiija Si la fistula aveni per antiqua plaga>

28) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-1 -

Li cripazi ki fannu intornu la ungla et gecta amuri comu aiqua fitenti et ardinu multu et runpinu lu coyru comu rungna,

29) [II.17] Cripazi traversi .xvij -

Cripazi traversi .xvij.

30) [II.17] Cripazi traversi .xvij -

In primu sia coctu in capu di li cripazi, ca per nulla altra midichina non si ponu beni curari, et cura li cuchituri comu dictu è di supra di li cuchituri.

31) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-3 -

Lava primu cum vinu forti et bonu et caldu li crippazi beni, prindi urina di citellu et strica fortimenti li crippazi.

32) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-3 -

et bonu et caldu li crippazi beni, prindi urina di citellu et strica fortimenti li crippazi.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

33) [Ricetta 4]-1 -

Inplastru bonu a li cripaci e lli grappi: prindi sucu di sa<m>bucu et meli, e rimolta e pista e micti ssu, et lassa stari tri iorna e vidirai mirabilia, et probatum est.

34) [Rubrica]-92 -

xciij A la cripaza ki si fa intra la ungla et la carni.

35) [Rubrica]-91 -

xcij Di li cripazi ki si fa<nnu> in la curuna di lu pedi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

36) [VI. Rubrica]-R44. -

xxxxii<i>j Contra mal di cripazi.

37) [VI. Rubrica]-R45. -

xxxxv Contra mal di cripazi.

38) [VI. Rubrica]-R50. -

l Contra cripazi per traversu.

Trolli 1990, p. 30. “Ragade delle zampe del cavallo”: «Fiunt... aegritudines inter juncturam cruris et ungulas, et corium rumpentes et carnes ibidem ad similitudinem scabiei... et hae crepatiae vulgariter appellantur» (81, 26-82, 4). Sconosciuto a Forcellini; Du Cange rimanda al più tardo Pietro de' Crescenzi; — crepatia transversa 88, 1 e 3-4: «Fit vero quaedam crepatia magna et longa transversa eveniens equo occasione aliarum crepatiarum, veluti superius enarravi. Quae efficitur inter carnem vivam, et ungulam, videlicet in bulletis, gressus impediens patientis multo magis aliis crepatiis supradictis, eo quod illa crepatia ex transverso efficitur, scindens carnem ex transverso» (88, 3-9).

Curba
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (72, 15; 72, 24).
Lemma TLIO: curba
Forme TLIO: corba, corva, corve, curba..

Forme ARTESIA: curba.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 26

la giarda e di lu garretu - Capitulu xxxij. Di li spavani - Capitulu xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij. Di la spina oi skinella - Capitulu xxxv. Di li supraossi - Capitulu xxxvj.

2) Di lu mali di la curuna. Cap. - pag. 596, riga 12

troppu carricu lu nervu è bisognu ki diventi curtu, e pirzò kista infirmitati è dicta curba pir la sua operaciuni. 

3) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 31

zopiccari; la quali infirmitati simiglantimenti aveni a lu cavallu comu fa lu mali di la curba ki di supra dicta è; kista infirmitati è dicta vulgaramenti spinella oi skinella. 

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

4) [Rubrica II] -

magagni di li ganbi vj Di li yardi vij Di li spavani viij Di la curba viiij Di li sclunelli x Di li supraossa xj Di li galli xij

5) [II.8] La curba .vi<i>j. -

La curba .vi<i>j.

6) [II.8] La curba .vi<i>j.-1. -

La curba si fachi supra lu garrectu et fachi duluri in lu nervu grandi, perkì si ndi unfla

7) [II.8] La curba .vi<i>j.-1. -

ndi unfla et adveni, comu è dictu di supra, di li supraossa, et è dicta curba, perzò ca lu nervu si ndi actrocta, inperzò ka kista infirmitati aveni comu li jardi

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

8) [Rubrica]-79 -

lxxix Di la curba ki si fa a lu garrectu darreri.

Trolli 1990, p. 30. “Esostosi del garretto di forma tondeggiante”: «Fit... alia aegritudo equo subtus caput garecti in magno nervo posteriori... quae accidit quum equus indebite junior equitatur, saepius quod contingit ex incongruo onere eidem supposito importune nervus cogitur incurvari, et ob hoc quoque dicitur curba assumens ex opere suum nomen» (72, 16-25). Escluso da Forcellini e Du Cange, ma nemmeno DEI, s. v. registra precedenti medioevali.

Cutellatus
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (278, 1 e 2).
Lemma TLIO: cutellato
Forme TLIO: coltellato, cutellato..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76.
Forse scutellatus? “Affezione non identificata del piede”. «Si equus fuerit cutellatus in pede, hoc est multum speratus (?) in pede...» (278, 2-3).

Extortilliatura, stortilliatura, stortilliatus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (83, 7; 83, 16).
Lemma TLIO: stortigliato, stortigliatura (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: sturtiglatu, sturtiglatura, sturtiglati, iscurchitura, sturtellatura, istrortiglatura.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 33

grappi - Capitulu xxxviiij. Di li cripaci, zoè cripaturi - Capitulu xxxx. Di lu mali di lu sturtiglatu - Capitulu xxxxj. Di tuti li inflaciuni di li gambi - Capitulu xxxxij.

2) Rimediu. - pag. 603, riga 2

simula, e di lu achitu e sivu, comu si conteni in lu capitulu di lu sturtiglatu, e kista pultigla, tantu calda quantu la po<t>i patiri, in una ampla peza la stendi,

3) Di la sturtiglatura. Cap. XXXX - pag. 600, riga 27

Di la sturtiglatura. Cap. XXXXI. Aveni ancora a li fiati ki la iunctura di la gamba, directu appressu lu pedi,

4) Di la sturtiglatura. Cap. XXXX - pag. 600, riga 35

dicta caxuni di zopica in lu andari, e quandu kistu li aveni, è dictu vulgarimenti sturtiglatura

5) Remediu. - pag. 601, riga 3

supra, e poi lu mitti supra la iuntura dolenti. E si pir caxuni di kista sturtiglatura lu ossu di la iunctura alcuna cosa da lu so locu si movi,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

6) [Rubrica II] -

xj Di li galli xij Di li grappi xiij Di li cripazi xiiij Di li sturtiglati xv Di li unflacioni di li ganbi xvj Di la furma <xvja Quandu la furma>

7) [II.14] Iscurchitura .xii<i>j. -

Sturtiglatura aveni per isfurzamentu oy ki danu in bacanti li pedi <et> essinu di lu locu li ginturi.

8) [II.14] Iscurchitura .xii<i>j. -

Iscurchitura .xii<i>j.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

9) [Rubrica]-93 -

xciiij Di sturtellatura di pedi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

10) [VI. Rubrica]-R46. -

xxxxv<j> Contra mal di istrortiglatura.

Trolli 1990, p. 30. “Distorsione”: «Áccidit... quod junctura cruris posterioris juxta pedem laeditur, et patitur ex percussione violenta in aliquo duro loco... et quum accidit patienti dicitur vulgariter stortilliatus (Roth: stortilliatura)» (83, 8-16). Manca a Forcellini, Du Cange e DEI.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
sturtiglari membru luxo -as, disloco -as, distorqueo -es, convello -is, falco -as || sturtiglamentu luxatio -onis, distorsio -onis, dislocatio -onis, falcatio -onis, exarchima [per exarthrima] -atis || sturtiglatu luxus -a -um, distorsus -a -um, dislocatus -a -um, falcatus -a -um.

Ficus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (100, 14; 101, 2).
Lemma TLIO: fico
Forme TLIO: fico, ficu..

Forme ARTESIA: ficu.
Contesti ARTESIA

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

1) [II.22bis] Supraposta supra l’ -

llocu oy sucta la sola di lu pedi si farrà carnositati oy pulmuni oy comu ficu oy altramenti si<a>nchi misa et ligata di supra sponza di mari, kì la mangi et stayanchi fini ki tucta la ruda beni et poi sia curata comu li altri plagki.

2) [II.22bis] Supraposta supra l’ -

fini ki tucta la ruda beni et poi sia curata comu li altri plagki. <De ficu subtus>  

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

3) [Rubrica]-122 -

cxxij Di ficu.

4) [Rubrica]-178 -

clxxx Di ficu ki si fa sucta la sola di lu pedi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

5) [VI. Rubrica]-R61. -

lx<j> Contra mal di ficu sutta lu pedi.

Trolli 1990, p. 30-31.

“Papilloma della suola e di altra parte del corpo”: «Accidit quod pes laeditur subtus ungulam in medio solae, videlicet ex aliquo ferro vel osso aut lapide... ex qua laesione propter negligentiam marescalchi ungula nisi incidetur... circa vulnus nascitur a tuello quaedam carnis superfluitas... ad modum ficus facta, et ideo ficus vulgariter nuncupatur» (100, 15-101, 3). Ficus ha attestazioni in Papias, s.v. e presso i medici medioevali (cfr. Coll. Sal. II 102, Guglielmo da Saliceto I 45 e Teodorico, Chirurgia III 43), ma evidentemente veniva considerato inferiore per rango al corrispettivo greco.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
ficu fructu ficus -i; — pomu ficus -us, sycon -i; — pichulu ficulus -i, co[ c ]tonum -i; — primintia ficus praecox; — scatiola prodromus -i, grossus -i, grossulus -i; — di la prima manu ficus bifera [ bifer -era -erum ‘cosa che fa dui volti’]; — albacoca ficus mamillaria [per mamillana]; — fragassana [VS fracazzana] ona -ae; — scarpana ficus Livia; — mingilanisi ficus aratia; — blanca dintra ficus turma; — riali porphyritis ficus; — scachanti ficus popularis; — di tri manu ficus chelidonia; — di coiru duru ficus duricorta; — bayrella alsula ficus; — burtichella ficus pulla; — di la ultima manu ficus cal[l]istruthia; — bifera id. serotina ficus; — per sic[c]ari ficus albicerata; — sic[c]a carica -ae, ficus passa; — sencza cochu ficus Aegyptia; — suprissata ficus palat[ h ]a; — dis[ s ]apita marisca -ae, busycos [per -on] -i g.; — caduta in terra asinastra ficus; — salvaia caprificus -i, phelex -ecis g.; — cheuczu sycomorus -i, sycaminos -i || ficu malatia di testa sycosis -is || ficu per iniuria medius digitus, medius unguis, infamis digitus, verpus -i || ficu dunari id. medium ostendo unguem || ficara arvuru ficus -us, ficulnea -ae no. || fichetu locu ficetum -i, sycon -i || cosa di ficara ficulnus -a -um, ficulneus -a -um || ficu in lu fundamentu ficus -i ra.

Fistula
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (90, 16; 90, 23; 91, 3, ecc.).
Lemma TLIO: fìstola
Forme TLIO: festole, ffistola, ffistole, fistele, fistol, fistola, fistole, fistolla, fistolle, fistul, fistula, fistule, fistuli, fistulu..

Forme ARTESIA: fistula, fistuli, festula.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 37

Di furma in la curuna di lu pedi - Capitulu xxxxiiij. Di lu mali di la fistula - Capitulu xxxxv. Di lu mali pinsanisi - Capitulu xxxxvj. Di li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxvij.

2) Di lu mali di la fistula. Cap. - pag. 601, riga 38

Di lu mali di la fistula. Cap. XXXXV. Aveni, a la fiata, pir antica firita naxi unu mali dintru la firita e rudi e cava la carni in la firita fini all'ossu, lu quali mali aveni pir longa vichiza di firita non midicata.

3) Di lu mali di la fistula. Cap. - pag. 602, riga 1

pir caxuni <di> cancru non curatu comu divi; in pirzò ki lu cancru legiamenti diventa fistula, si non si cura kista firita non curata esti dicta fistula. 

4) Di lu mali di la fistula. Cap. - pag. 602, riga 2

lu cancru legiamenti diventa fistula, si non si cura kista firita non curata esti dicta fistula

5) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 3

Di la cura di la fistula. Remediu. Si la cura di la firita invecchia in lu cancru, diventa poi fistula.

6) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 4

la fistula. Remediu. Si la cura di la firita invecchia in lu cancru, diventa poi fistula. Usanchi li dicti pulviri: agi tantu oripimentu quantu di calchina viva, azò ki sia plui forti di killa di supra.

7) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 6

di calchina viva, azò ki sia plui forti di killa di supra. Et a kista fistula mortificari, agi kista plui forti, zoè agi di la calchina viva et altrutantu oripimentu e fandi pulviri;

8) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 11

miscati insembli omni cosa fini ki è comu unguentu; di kistu unguentu mitti in la fistula dui fiati lu iornu, e ligala, e, si bisognu esti, lava in prima la fistula cun lu achitu forti.

9) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 12

fistula dui fiati lu iornu, e ligala, e, si bisognu esti, lava in prima la fistula cun lu achitu forti. Et ancora chi vali l'orpimentu, virdirami, la calchina viva, kisti cosi tantu di ll'una quantu di l'altra;

10) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 17

sempri insembli sicundu ki dissi di supra in kistu midesmu capitulu, li mitti in la fistula in modu di una amendula dui fiati lu iornu; lava in prima la firita cun lu achitu,

11) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 20

pulverizatu beni e mischatu cun la saliva di ll'omu digiunu, e mittilu in la fistula temperatamenti; e poi cura la firita comu dictu è di supra di li altri firiti di supra.

12) Remediu. - pag. 604, riga 32

ki dissi di supra in lu capitulu ki è dictu di supra. E si diventa fistula, cura e medica comu si cura <la> fistula.

13) Remediu. - pag. 604, riga 32

è dictu di supra. E si diventa fistula, cura e medica comu si cura <la> fistula.

14) Di la cura di la fistula. Reme - pag. 602, riga 21

firita comu dictu è di supra di li altri firiti di supra. E si li fistuli si creanu in loki carnusi, tuttu killu chi fa pir tutti cosi ki in li curi di lu cancru ki è di supra si conteni.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

15) [I.5] Di la chimoyra facti in -

Ancora, prindi cucumaru salvaiu pistatu et pulvirizatu uncia .j., cassa fistula unci .ij., mirra uncia .j., aloes uncia .j., pistati cum vinu veteru,

16) [Rubrica II] -

Quandu la furma> xvij Di li cripazi traversi xviij Di lu grancu xviiij Di la fistula <xviiija Si la fistula aveni per antiqua plaga> xx Di lu punciunisi xxj

17) [Rubrica II] -

Di li cripazi traversi xviij Di lu grancu xviiij Di la fistula <xviiija Si la fistula aveni per antiqua plaga> xx Di lu punciunisi xxj Di tucti mali di ungli xxij

18) [II.18] Lu gancru .xviij.-1. -

corructu si ndi criya et per la plaga facta et non beni curata, ma per fistula oy aiqua sinchi cocta adimurandu a guariri diveni in chanculu.

19) [II.19] Fistula <xix> -

Fistula <xix>

20) [II.19] Fistula <xix>-1. -

<La> fistula <si fachi> in li plagi non beni curati per lu amuri ki chi rumani, ki rifachi la plaga et fachisi in fistula et poy si converti in chanculu.

21) [II.19] Fistula <xix>-1. -

beni curati per lu amuri ki chi rumani, ki rifachi la plaga et fachisi in fistula et poy si converti in chanculu.

22) [II.19a] Si la fistula aveni d -

Si la fistula aveni di antica plaga .xix.

23) [II.19a] Si la fistula aveni d -

<Si> fistula adveni di antica plaga oy <di> lu chanculu, solisi curari cum la pulviri di li affrondili miscanduchi auru pimentu tantu quantu ca<l>china viva,

24) [II.19a] Si la fistula aveni d -

quandu sirrà mortificata unflirà intornu et est russa di intru et poykì esti mortificata la fistula oy chanculu, cura la plaga comu li altri plaghi di lu chanculu.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

25) [Rubrica]-107 -

cviij De festula.

26) [Ricetta 7]-1 -

Pulviri a ctorrudiri lu cancru e la fistula: accipe aurus pumentum, calchi viva dui parti e squaglali, e poy micti omni cosa intru una pingnata nova e copirila beni cum pasta,

27) [Ricetta 8]-1 -

Pulviri acorrusiva a crancu et fistula: prindi unu corvu e mictilu dintru una pingnata cum tucti li pinni e li stintini,

28) [Ricetta 8]-1 -

et factu lu corvu pulviri, e quila pulviri mecti supra lu cancru et a la fistula mirabilimenti.

29) [Rubrica]-100 -

cj Di lu cancru a la fistula.

30) [Rubrica]-101 -

cij Unguentu bonu a lu cancru et fistula.

31) [Rubrica]-103 -

ciiij A ccancru et fistula

32) [Rubrica]-104 -

cv Unguentu bonu a ccancru et fistula.

33) [Rubrica]-108 -

cviiij <La manera> di canuxiri la fistula esti kista.

34) [Rubrica]-174 -

clxxiij Pulviri a le fistula.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

35) [VI. Rubrica]-R52. -

l<i>j Contra mal di fistula.

Trolli 1990, p. 31. Ruffo ritiene di uso popolare: «cancer de levi, nisi curetur decenter, redigitur in fistulam, quae sic vulgariter appellatur» (90, 22-24), nonostante l'attestazione in Celso VII II; VII 15, ecc.; Plinio 20, 55; 20, 82; ecc.; Veg. II 26 e nei medici medioevali (cfr. Coll. Sal. II 102; Guglielmo da Saliceto I 46 e Teodorico, Chirurgia III 1; ecc.).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
fistula malatia phistula [fistula] -ae || fistulatisi phistulo -as || fistula di li ochi aegilopa -ae.

Forma
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (87, 4 e 5).
Lemma TLIO: forma (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: furma, forma.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 36

Di truncu, oi di lignu, oi spina ki intra in li gambi - Capitulu xxxxiij. Di furma in la curuna di lu pedi - Capitulu xxxxiiij. Di lu mali di la fistula - Capitulu xxxxv.

2) Remediu. - pag. 601, riga 12

<Di truncu, oi di lignu oi spina ki intra in li gambi - Capitulu XXXXIII.> <Di furma in la curuna di lu pedi - Capitulu XXXXIIII.> <De cancro. Capitulu XXXXIIII.a> <…>

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

3) [Rubrica II] -

cripazi xiiij Di li sturtiglati xv Di li unflacioni di li ganbi xvj Di la furma <xvja Quandu la furma> xvij Di li cripazi traversi xviij Di lu grancu xviiij

4) [Rubrica II] -

sturtiglati xv Di li unflacioni di li ganbi xvj Di la furma <xvja Quandu la furma> xvij Di li cripazi traversi xviij Di lu grancu xviiij Di la fistula <xviiija Si la fistula aveni per antiqua plaga>

5) [II.15] La furma .<xvj>. -

La furma .<xvj>.

6) [II.15] La furma .<xvj>.-1. -

<L>a furma si fachi intra la ungla et la curuna di li pedi, et fachi in primu una unflaccioni et una callositati di carni,

7) [II.16a] Quandu la furma .xvj. -

Quandu la furma .xvj.

8) [II.16a] Quandu la furma .xvj. -

Quandu la furma è nuvella sia curata per tuctu comu è dictu di supra di li supraossa, et sachi ka kista infirmitati nochi plui a lu andari ki altra.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

9) [Rubrica]-96 -

xcvij Di lu mali di la forma.

Trolli 1990, p. 31. “Esostosi della corona del piede del cavallo equivalente al marmor”. Anche questo è connotato come termine incolto: «Fit... quaedam infirmitas, quae dicitur forma vulgariter inter juncturam pedis et ungulam» (87, 5-6).

Frigiditas capitis
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (50, 3 e 14).
Lemma TLIO: freddezza
Forme TLIO: ffriddicza, freddeça, freddeçça, freddessa, freddeza, freddezza, fredeça, fredeçça, fredeza, fredezza, fridecze, fridicza, fridiza..

Forme ARTESIA: fridiza, rifridatu, arifridacioni.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di lu Rifridatu. Cap. XVI. - pag. 586, riga 40

perdi grandi parti di lu maniari e di lu biviri, la quali infirmitati è dicta fridiza di testa. 

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

2) [Rubrica]-49 -

xlix Di fridiza di testa.

3) [XXXVIII] <xlix> <Di fridiza d -

<xlix> <Di fridiza di testa> 

4) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

Alcuna fiata <aveni> ki per la dicta infirmitati oy fridiza li umuri di la testa si movinu et discurrinu a li oculi, et fannu lacrimari et caligini oy nubi et alcuna fiata pannu, per li quali lu cavallu non poti vidiri comu conveni.


MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

5) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 8

Capitulu xiiij. Di lu mali di la chimora - Capitulu xv. Di lu mali di lu rifridatu - Capitulu xvj. Di la infirmitati di li occhi - Capitulu xvij. Di la infirmitati dintru a la bucca - Capitulu xviij.

6) Di lu Rifridatu. Cap. XVI. - pag. 586, riga 33

Di lu Rifridatu. Cap. XVI. Una altra infirmitati aveni a lu cavallu, oi duluri in la testa di lu cavallu ki tuttu lu sturdixi e falu tussiri, e li vii di lu xatari ristringi sì comu dissi di supra.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

7) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

lu cavallu lu quali si inflama, et crexinu accidentalimenti per li umuri di la testa rifridatu dissindenti da la testa a li dicti granduli, per la grussiza e la unflazuni di li quali tuctu lu canarozu si unfla et constringinusi lu pirtusu di lu canarozu,


MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

8) [VI. Rubrica]-R20. -

<xx> Contra arifridacioni di capu.

Trolli 1990, p. 31. “Infreddatura”: «Fit et alia aegritudo dolores toto capiti equi... inferens, storditiones adducens, tussim provocans, guttur... reprimens... oculos inflans... Quae infirmitas frigiditas capitis nuncupatur» (50, 4-14). Già in Celio Aurel., Chron. I 1.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
fridu [VS friddu] frigus -oris, frigor -oris; - grandi algu [per algus -us], algor -oris || frida cosa frigidus -a -um, algidus -a -um, gelidus -a -um; — trimanti quercerus -a -um; - un pocu frigidiusculus -a -um, frigidulus -a -um , subfrigidus -a -um || fridamenti id. subfrigide || fridicza frigiditas -atis || fridamenti frigide, algide || fridu haviri frigeo -es , algeo -es

Galla
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (20, 7; 20, 12, ecc.).
Lemma TLIO: galla
Forme TLIO: galla, galle, galli, gallia, gallie, gallo, ghalla, ghalle. cfr. (0.6 N) gallabele..

Forme ARTESIA: galla.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 23

plui oi minu, li quali inflaciuni naxinu cussì in li garreti davanti comu darretu. La galla esti inflaciuni molli a modu di visica e grandi comu galla oi nuchilla, oi nuchi,

2) Remediu. - pag. 598, riga 40

una altra cura, inpirzò ki li predicti curi nun valinu, kì, distrutta e distirpata la galla di la iunctura di lu cavallu cun risulgaru, li homuri scurrinu a la iunctura comu sulianu in prima, et altri galli chi fa generari da capu.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

3) [V.]-9. -

Galla si è una u<n>xacioni ki naxi a li gambi a modu di una galla oi più oi minu,

Trolli 1990, p. 31.
Galla (da cui gallosus 79, 14). “Piccolo tumore prodotto dall’accumulo di sinovia nelle guaine dei tendini flessori dei piedi in corrispondenza dei noduli”: «galla est quaedam tumefactio mollis ad modum vesicae velut galla vel avellana aut nux... quae circa juncturas crurium juxta ungulas generatur; ex opere accipiens suum nomen» (20, 12-15). Estraneo in questo senso a Forcellini; Du Cange rimanda al più tardo Pietro de’ Crescenzi.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
- galla [ VS gadda] per fari inca galla -ae; — di chipressu conus -i, galbulus -i.
- galli [sp. agallas] malactia di bestia bulla -ae.

Grappa
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (80, 1; 80, 10, ecc.).
Lemma TLIO: grappa
Forme TLIO: grape, grappa, grappe, grappi; f: garpe..

Forme ARTESIA: grappi.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 31

Capitulu xxxvij. Di lu mali di li galli - Capitulu xxxviii. Di lu mali di li grappi - Capitulu xxxviiij. Di li cripaci, zoè cripaturi - Capitulu xxxx. Di lu mali di lu sturtiglatu - Capitulu xxxxj.

2) Di lu mali di li grappi. Cap. - pag. 599, riga 10

Di lu mali di li grappi. Cap. XXXVIIII. Ancora aveni una altra infirmitati appressu li iuncturi di li gambi e appressu li pedi, e rumpinussi lu coyru e la carni pir longu, e quandu per traversu fendinu;

3) Di lu mali di li grappi. Cap. - pag. 599, riga 16

ki dixindinu a li gambi, usatu e dictu di supra, e kista infirmitati è dicta grappi

4) Remediu. - pag. 599, riga 18

Remediu. Contra kisti grappi salutivilimenti li si fazza kista cura, ki inprimamenti li pili di la giuntura di lu cavallu universalimenti in kistu modu si ndi pilinu.

5) Remediu. - pag. 599, riga 40

cura. Livatundi lu sangui di la vina comu si cunveni, la iu<n>ctura lesa di li grappi <cun> cotidiani cocturi e cunvinivili universalimenti la cochi, e poi cura li cocturi convinivilimenti,

6) Remediu. - pag. 599, riga 42

cura li cocturi convinivilimenti, sicundu ki è dictu di supra. Sacchi ki tali infirmitati, zoè grappi, di li cripaturi a pena convinivilimenti oi perfectamenti si ponu curari,

7) Remediu. - pag. 600, riga 12

quali contra li cripacci maraviglusamenti opira; kistu unguentu è in la dicta cura di li grappi. Pigla di la fuligini dragmi V e tri di verdirami, et una dragma di oripigmentu e tantu di meli liquidu quantu di tucti li predicti cosi insembli;

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

8) [Rubrica II] -

viiij Di li sclunelli x Di li supraossa xj Di li galli xij Di li grappi xiij Di li cripazi xiiij Di li sturtiglati xv Di li unflacioni di li ganbi

9) [II.12] Li grappi .x<i>j. -

Li grappi .x<i>j.

10) [II.12] Li grappi .x<i>j.-1. -

Li grappi si fannu intornu li junti di li pedi, ru<n>pendu lu coyru et taglandu la carni per longu oy per traversu;

11) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-2 -

In primu fali lu culuri supradictu et tucti li altri midichini di li grappi, salvu ki non si li taglanu li vini nè sianu cocti, ma poy ki est pilatu lu mali, ungilu cu kistu unguentu:

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

12) [Ricetta 4]-1 -

Inplastru bonu a li cripaci e lli grappi: prindi sucu di sa<m>bucu et meli, e rimolta e pista e micti ssu, et lassa stari tri iorna e vidirai mirabilia, et probatum est.

13) [Rubrica]-89 -

xc Di lli grappi.

14) [Rubrica]-90 -

xcj Ancora a kisti mali di li grappi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R43. -

xxxxi<i>j Contra mal di grappi.

Trolli 1990, p. 31. “Specie di psoriasi delle zampe”: «Fiunt... aliae infirmitates circa juncturas crurium juxta pedes corium rumpentes... et hae grappae nuncupantur» (80, 2-11). Dal gotico rappa. DEI, s. rappa non registra precedenti medioevali.

Grisaria, grizaria
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (252, 2; 256, 4, 25, 29 ecc.).
Lemma TLIO: grizzaria
Forme TLIO: griçaria, griççara, griççari, griccaria, griççaria, griççarii, griciaria..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, pp. 76-77.
Sinonimo di ricioli. «Est quaedam passio, quae nascitur in coronis equorum super ungues, quae passio quasi incurabilis esse censetur... Et haec passio vulgatiter Grisaria nuncupatur» (256, 26-29); altrove: «unguentum quod valet ad... riciolos, sive grisarias...» (252, 1-2).

Gutta
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (94, 9; 344, 23).
Lemma TLIO: gutta (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76. (nel secondo luogo sembrerebbe sinon. di farcino). È termine medico: sì veda per tutti Guy de Chauliac VII1; — gutta caduca “epilessia” 180, 6-7: «quasi ex gutta caduca subito in terram cadit»; — gutta renalis “paraplegia” 178, 25: «Ád guttam renalem seu morsuram equorum» (e ancora 178, 26).

Haemorrhagia
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (84, 12 e 21; 158, 12).
Lemma TLIO: emorragia
Forme TLIO: amorraçoia, emoragia..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76. Nel terzo luogo opportunamente glossato: «hoc est... sanguinis fluxus». Anche questo già in uso nella medicina: cfr. Teodorico, Chirurgia II 14.

Impetigo
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (424, 21 e 22).
Lemma TLIO: impetigo
Forme TLIO: empetigo, impetigho, impetigo..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76. Accanto a morphaea e a serpigo. Cfr. Alphita, s. serpigo.

Cfr. serpigo.
Incapistratura
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (268, 1).
Lemma TLIO: incapestratura (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77. “Lesione provocata dal capestro”. «Contigit frequenter quod equus ponit pedem anteriorem et frequentius posteriorem in capistro, et quando vult pedem ipsum extrahere non potest, propter quod accidit quod equus laeditur in pastorea pedis ex parte posteriori» (268, 2-6).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
incapistrari mittiri capistru capistro -as || incapistratu id. capistratus -a -um || incapistrarisi la bestia illaqueo -asirretio -is || incapistratu id. illaqueatus -a -um, irretitus -a -um.

Inclavatura
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (97, 1; 97, 3, ecc.).
Lemma TLIO: inchiodatura
Forme TLIO: enchiuvatura, inchiovatura, inchiuvatura, inchiuvature, inchovatura, inchovaturi, inclovaturi, 'nchiuvatura, 'nchiuvature; a: inchiodatura..

Forme ARTESIA: inchiovatura, inchovatura, inchovaturi, inclovaturi, inchavatura.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 605, riga 1

pedi] la quali danna lu caseolu fini al fundu dintru. Esti una altra specia di inchiovatura ki non [tocca lu ca]seolu, ma tocca plui lu [vivu] di ll'unghia e da[nna].

2) Remediu. - pag. 605, riga 7

Remediu. A la quali inchiovatura ki t[occa] [lu] [c]aseolu, si tropu è dampna<tu>, aytarailu comu di ssuta si amaistra cun la cura di ll'unghi dissulati, quantu bisognu è.

3) [Di] li inchovaturi ki nun toc - pag. 605, riga 19

ki nun toccanu lu vivu di ll'unghia. Cap. L. Si la lesiuni di la inchiovatura è ki passi intra lu caseolu e l'unghia è minu periculusa di li altri,

4) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 604, riga 36

di li quali a postutu dritamenti pir ordini si spalisi[nu]. In prima si fa una inchovatura i[n] [lu pedi] la quali danna lu caseolu fini al fundu dintru.

5) Remediu. - pag. 605, riga 11

tagla tantu di la unghia sicundu quanta la lesiuni va e discoprila; poi, a la inchovatura undi è attinta, sutigla la sola di la unghia tutta intornu e specialimenti appressu la lesiuni,

6) Remediu. - pag. 605, riga 23

Remediu. A kista lesiuni […]. Et agiungissi ki si attingi in prima la inchovatura [...], la unghia di fora tagla fini a <la lesiuni di> lu ca[seolu],

7) Remediu. - pag. 606, riga 2

casuni di chovi oi di <lignu> […] dintru di <lu vivu> di ll'unghia [...] da la [...] inchovatura [...].

8) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 604, riga 33

Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi. Cap. xlviiii.

9) Di li inchovaturi ki toccanu l - pag. 604, riga 34

Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi. Cap. xlviiii. Di li inchovaturi ki toccanu lu vivu di ll'unghia di lu cavallu è da vidiri li maineri di li quali a postutu dritamenti pir ordini si spallisi[nu].

10) [Di] li inchovaturi ki nun toc - pag. 605, riga 18

[Di] li inchovaturi ki nun toccanu lu vivu di ll'unghia. Cap. L. Si la lesiuni di la inchiovatura è ki passi intra lu caseolu e l'unghia è minu periculusa di li altri, in pizò ki non danna lu caseolu si non da lu latu.

11) Remediu. - pag. 605, riga 25

ki non chi [intri] in illu spuza in alcunu modu. E sachi ki tutti li inchovaturi ki nun dannanu lu caseolu dintra, legiamenti si ponu curari.

12) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 41

mali di la situla e tutti li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxviij. Di li inclovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi - Capitulu xxxxviiij.

13) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 42

xxxxviij. Di li inclovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi - Capitulu xxxxviiij. Di li inclovaturi ki non toccanu lu vivu - Capitulu l. Di li inclovaturi di la curuna di lu

14) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 43

unghi - Capitulu xxxxviiij. Di li inclovaturi ki non toccanu lu vivu - Capitulu l. Di li inclovaturi di la curuna di lu pedi - Capitulu lj. Di lu mali di lu ficu - Capitulu lij.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R57. -

lv<i>j· Contra la inchavatura ki tocca lu tivellu.

16) [VI. Rubrica]-R58. -

lvi<i>j· Contra inchavatura senza piriculu prubata.

17) [VI. Rubrica]-R59. -

lvii<i>j Contra inchavatura ki va intra l'ugna et lu tivellu.

18) [VI. Rubrica]-R60. -

lx Contra inchavatura ki ruppi la curunara.

Trolli 1990, p. 31.  

Cfr. clavatura.
Infunditus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (38, 22).
Lemma TLIO: infondito (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: funditu, infunditu, infunditura, infundutu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 2

quandu non pò stallari - Capitulu viii. Di la inflatura di li cugluni - Capitulu viiij. Di [in]funditu, zoè rifusu - Capitulu x. Di lu mali di lu pulsu - Capitulu xj.

2) DI LU INFUSTITU, ZOÈ INFLATU. - pag. 584, riga 15

digita oi stringiri; e kista infirmitati inpacha lu cavallu in li soi andamenti comu fussi infunditu e li soi occhi lacrimanu. La quali cosa aveni quandu lu cavallu infunditu è tropu scaldatu e poi è misu in locu vintusu,

3) DI LU INFUSTITU, ZOÈ INFLATU. - pag. 584, riga 16

comu fussi infunditu e li soi occhi lacrimanu. La quali cosa aveni quandu lu cavallu infunditu è tropu scaldatu e poi è misu in locu vintusu, e pir kistu friddu e ventu li nervi tiranu, undi lu andari di lu cavallu si inpacha;

4) Remediu. - pag. 586, riga 9

infirmitati in tutti cosi chi fa comu in lu capitulu di lu mali di lu infunditu si cunteni, comu è dictu di supra.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

5) [Rubrica I]-18 -

xviij Di la infunditura.

6) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

multu li dà a biviri nitru quandu la infunditura disindi di li pedi c'arriva a mutari la unga ligeramenti et mictichi lu sucu di la solisequiam in li nascky,

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

7) [Rubrica]-31 -

xxxj Di infunditura.

8) [Rubrica]-32 -

xxxij D'infunditura.

9) [XXXI] <xxxj> <Di infunditura> -

<xxxj> <Di infunditura>

10) [Rubrica]-147 -

cxlvij De infundutu.

Trolli 1990, p. 32. “Di chi è affetto da reumatismo alle estremità”. Anche questa voce è ignota ai dizionari storici del latino, ma la registra DEI (s. infondito), senza indicare precedenti latini.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
infundirisi la bestia crudescere ex ordeo || infundimentu quistu cruditas ex ordeo || infundiri v. cunfundiri infundo -is.

Cfr. infusio.
Infusio
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (39, 16).
Lemma TLIO: infuso
Forme TLIO: enfusa, infusa, infusi, infuso, infusu, 'nfusa, 'nfuso, infusse, infussi, infusso, infuxa, infuxi, infuxo, infuza..

Forme ARTESIA: infusioni, infusu, infuxu, riffusu, rifusu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 583, riga 5

si dissolvinu e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu. 

2) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 582, riga 37

Di lu mali di lu infusu. Cap. X. Esti un'altra infirmitati la quali aveni a lu cavallu pir tropu maniari e pir la tropa fatiga;

3) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 583, riga 4

li homuri si dissolvinu e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu. 

4) Di lu mali di ponsonisi. Cap. - pag. 602, riga 26

quali veni et inpacha lu andari di lu cavallu comu fa lu mali di lu infusu; e quandu esti kistu mali in lu unu pedi, quandu esti in tutti universalimenti. 

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

5) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

Lu cavallu infusu est perzò per fatigacioni et grandi travaglu et mania l'oriu cussì caldu et plui ki soli;

6) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

Ma alcuni dichinu ki lu cavallu infusu non si divi sangnari ma pu<r>garisi per cristeri, zo est primu <prin>di canigla et nitru parti octu et oglu uncia una et aqua quantu basta et mictichili per cristeri,

7) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

Lu cavallu infuxu .xvi<ii>j.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

8) [XXIII] <xxxvj> Di infistitu-1 -

tiratu a grandi peni si poti stringiri cum li digita et andandu cadi comu cavallu infusu et canuxichi quandu li ochi lacrimanu. 

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

9) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 583, riga 5

e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu

10) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 2

pò stallari - Capitulu viii. Di la inflatura di li cugluni - Capitulu viiij. Di [in]funditu, zoè rifusu - Capitulu x. Di lu mali di lu pulsu - Capitulu xj. Di lu infustitu, zoè unflatu - Capitulu xij.

Trolli 1990, p. 32. “Reumatismo delle estremità”: «Est alia equi infirmitas, quae accidit ex comestione et potatione superflua..., quoniam propter superfluum esum humores et sanguis superflue augmentantur, et ita per crura equi sparguntur, unde detinent et impediunt gressus equi, et patiens cogitur claudicare ex uno pede vel duobus... et haec infirmitas infusio vulgariter appellatur» (38, 23-39, 17). Sconosciuto a Forcellini, mentre Du Cange cita ancora una volta Ruffo e De’ Crescenzi.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
infusa bestia crudus ex ordeo || infusa cosa fusilis -e.

Infustitus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (42, 23; 43, 11).
Lemma TLIO: infustito
Forme TLIO: enfustito, infustito, infustitu, sustitu..

Forme ARTESIA: infustitu, infistitu, infistito.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 4

in]funditu, zoè rifusu - Capitulu x. Di lu mali di lu pulsu - Capitulu xj. Di lu infustitu, zoè unflatu - Capitulu xij. Di lu mali di lu scalmatu oi dessicatu dintru da lu corpu - Capitulu xiij.

2) DI LU INFUSTITU, ZOÈ INFLATU. - pag. 584, riga 11

Di lu infustitu, zoè inflatu. Cap. XII. Esti una altra infirmitati ki aveni a lu corpu di lu cavallu accidentalimenti, ki trahi li nervi longhi pir li menbri soi e fa inflaciuni a li fiati.

3) DI LU INFUSTITU, ZOÈ INFLATU. - pag. 584, riga 19

tiranu, undi lu andari di lu cavallu si inpacha; e kistu mali vulgarimenti è dictu infustitu

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

4) [I.29] Lu cavallu infistitu .x -

Lu cavallu infistitu .xxvi<ii>j.

5) [I.29] Lu cavallu infistitu .x -

Lu cavallu infistitu avi kisti singni: vacti multu la ventri, sta tristu, sudali lu capu et non poti andari,

6) [I.36] Lu pasmu .<xxvj>.-1. -

Lu pasmu, zo est infistitu, avi kisti singni: volvisi tuctu et non si poti moviri, la cuda tini stisa et pari ki li ganbi di arretu non si tengna in lu sckinu, lu collu stisu, li ochi rivolti et li nascki aperti, li ganki sirrati.

7) [I.47] La squilinchia <xlvij.> -

squilinchia avi kisti singni: stringi li tenpli et tragi la lingua fora, lu capu teni infistitu et li ochi chusi, et stuppasili lu canarozu, et non poti maniari et gecta scuma per la bucca;

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

8) [Rubrica]-36 -

xxxvj Di infistitu.

9) [Rubrica]-38 -

xxxviij Ancora a kistu mali di lu infistitu.

10) [XXIII] <xxxvj> Di infistitu -

<xxxvj> Di infistitu

11) [XXIII] <xxxvj> Di infistitu-2 -

lu mali inpedica li menbri, et andari non poti lu cavallu et vulgarimenti si dich<i> infistitu.

12) [XXIII] <xxxvj> Di infistitu-4 -

A lu cavallu infistitu: accippe li altedi et crippia et olio di lauru et burru di vacca et simi di crastuni, et falu unguentu et micti supra li nervi et a.

13) [XXIV] <xxxviij> <Ancora a kis -

<xxxviij> <Ancora a kistu mali di lu infistitu>

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

14) [VI. Rubrica]-R16. -

xv<j> Contra infistito.

Trolli 1990, p. 32. “Reumatismo generale”: «Est... alia aegritudo... nervos attrahens, languores faciens per membra... quod accidit quum equus sudatus... fuerit, et... in loco frigido positus vel ventoso, quoniam per poros apertos... ventus corpus et equi membra subintrat, et ita tam membrorum attractio, quam languor membrorum detinent et impediunt gressus equi; et hic dicitur vulgari vocabulo infustitus» (42, 24-43, 11). Forcellini qui tace; Du Cange rimanda a Ruffo e De' Crescenzi. Nulla di nuovo aggiunge il DEI, s. infustito.

Infusus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (38, 22).
Lemma TLIO: infuso
Forme TLIO: enfusa, infusa, infusi, infuso, infusu, 'nfusa, 'nfuso, infusse, infussi, infusso, infuxa, infuxi, infuxo, infuza..

Forme ARTESIA: infusioni, infusu, infuxu, riffusu, rifusu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 583, riga 5

si dissolvinu e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu. 

2) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 582, riga 37

Di lu mali di lu infusu. Cap. X. Esti un'altra infirmitati la quali aveni a lu cavallu pir tropu maniari e pir la tropa fatiga;

3) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 583, riga 4

li homuri si dissolvinu e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu. 

4) Di lu mali di ponsonisi. Cap. - pag. 602, riga 26

quali veni et inpacha lu andari di lu cavallu comu fa lu mali di lu infusu; e quandu esti kistu mali in lu unu pedi, quandu esti in tutti universalimenti.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

5) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

Lu cavallu infusu est perzò per fatigacioni et grandi travaglu et mania l'oriu cussì caldu et plui ki soli;

6) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

Ma alcuni dichinu ki lu cavallu infusu non si divi sangnari ma pu<r>garisi per cristeri, zo est primu <prin>di canigla et nitru parti octu et oglu uncia una et aqua quantu basta et mictichili per cristeri,

7) [I.19] Lu cavallu infuxu .xvi< -

Lu cavallu infuxu .xvi<ii>j.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

8) [XXIII] <xxxvj> Di infistitu-1 -

tiratu a grandi peni si poti stringiri cum li digita et andandu cadi comu cavallu infusu et canuxichi quandu li ochi lacrimanu. 

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

9) Di lu mali di lu infusu. Cap. - pag. 583, riga 5

e legiamenti a li gambi discindinu. E kista infirmitati è dicta infusu o infusioni, zoè riffusu

10) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 2

pò stallari - Capitulu viii. Di la inflatura di li cugluni - Capitulu viiij. Di [in]funditu, zoè rifusu - Capitulu x. Di lu mali di lu pulsu - Capitulu xj. Di lu infustitu, zoè unflatu - Capitulu xij.

Trolli 1990, p. 32. Manca qualsiasi attestazione anteriore al sec. XVI (v. DEI, s. infuso).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
infusa bestia crudus ex ordeo || infusa cosa fusilis -e.

Cfr. infusio.
Interferitio
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (109, 15; 109, 19).
Lemma TLIO: interferitura
Forme TLIO: interferitura..

Forme ARTESIA: intraferi.
Contesti ARTESIA

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

1) [VI] <vj> Di li malatii di lu -

Alcuni altri mali, spicialimenti quandu s'intraferi l'unu pedi cum lu altru in lu andari, oy infra parti di li cossi,

2) [VI] <vj> Di li malatii di lu -

Et si si intraferi cum li pedi oy cum li ganbi aperti, fazanusili li cucturi da intru parti in li lacerti et intra i ganbi.

3) [VI] <vj> Di li malatii di lu -

Et divi sapiri ca, si lu cavallu si intraferi cum li pedi, si divinu parari da fori plui ca dintru oy <cum> li ferri plui stricti da intru parti ca da fora si ferranu.

Trolli 1990, p. 32. “Intagliatura che il cavallo si produce agli arti quando cammina portando i piedi troppo stretti”: «Unum tamen restat de ungularum praeparationibus recordari, quod interferitionem vel percussionem de uno pede ad alium, non modicum prodest equo» (109, 13-16). Sconosciuto a Forcellini, Du Cange e DEI.

Jarda
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (20, 7; 20, 9; 69, 9 e 10, ecc.).
Lemma TLIO: giarda
Forme TLIO: gerda, gerde, giarda, giarde, giardi, gierda, gierde, ierda, ierde, jarda, jardi..

Forme ARTESIA: giarda, giardi, jarda, jardi, yardi, yarda, gardi.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 24

di lu pectu - Capitulu xxx. Di lu mali di li gambi - Capitulu xxxj. Di la giarda e di lu garretu - Capitulu xxxij. Di li spavani - Capitulu xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij.

2) Di li giardi e di li garretti. - pag. 594, riga 38

giardi e di li garretti. Cap. XXXII. Avegna ki una infirmitati la quali si chama giarda naturalimenti aveni a li garretti di li gambi di lu cavallu.

3) Di li giardi e di li garretti. - pag. 595, riga 3

e quandu di fora, e quandu a li garretti, e kista infirmitati vulgaramenti è dicta giarda

4) Rimediu. - pag. 595, riga 5

Rimediu. Contra kista infirmitati dicta giarda divimu insignari cutali remediu. Quandu tu vidi kista giarda oi inflaciuni viniri et essiri in li garretti,

5) Rimediu. - pag. 595, riga 6

Rimediu. Contra kista infirmitati dicta giarda divimu insignari cutali remediu. Quandu tu vidi kista giarda oi inflaciuni viniri et essiri in li garretti, comu eu dissi, incontinenti la cochi cun ferru <a> cuctura convinivilli,

6) Di lu mali di li spavani. Cap. - pag. 595, riga 33

bisognu ki zopichi. Et adiveni a lu cavallu in tutti cosi comu li adiveni la giarda, e kistu mali si chama spavani. 

7) Remediu. - pag. 596, riga 19

E poi chi fa killa cura ki dissi di supra in lu mali di la giarda. E sachi kistu, ki in qualunqua parti di la gamba tu fai cocturi, fa pir longu e pir traversu,

8) Di li giardi e di li garretti. - pag. 594, riga 37

Di li giardi e di li garretti. Cap. XXXII. Avegna ki una infirmitati la quali si chama giarda naturalimenti aveni a li garretti di li gambi di lu cavallu.

9) Rimediu. - pag. 595, riga 8

pir longu e pir traversu di kista inflaciuni, fachenduli tutti cosi convinivili. E cocti kisti giardi, pigla lu stercu di la vacca oi di lu boi, e sia friscu,


10)
Rimediu. - pag. 596, riga 2

fa tutta kista cura ki eu dissi in la cura di lu mali di li giardi.

11) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 21

kisti infirmitati li aveninu pirkì lu so patri e la sua matri avinu kisti infirmitati. Jarda è una inflaciuni molla di grandiza di unu ovu plui oi minu,

12) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 19

darretu, e li unghi soi naxinu multi fiati torti. Spissi fiati naxi lu cavallu <cun> jardi in li garreti e galli in li gambi; e kisti infirmitati li aveninu pirkì lu so patri e la sua matri avinu kisti infirmitati.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

13) [II.6] Fanusi li jardi .v<j>. -

Fanusi li jardi .v<j>.

14) [II.6] Fanusi li jardi .v<j>.- -

Fanusi li jardi in li ganbi per gravusi et troppu affanni et per adastu multu caminari oy per tiniriza di menbri affannati multu tostu oy multu ingrassatu et ripusatu,

15) [II.7] Li spavani .v<i>j.-1. -

li quali fannu unflacioni in la mastra vina, chamata funtanella, adiveni per tuctu comu li jardi.

16) [II.7] Li spavani .v<i>j.-2. -

li spavani per longu et per traversu et siachi factu comu è dictu di li jardi

17) [II.8] La curba .vi<i>j.-1. -

curba, perzò ca lu nervu si ndi actrocta, inperzò ka kista infirmitati aveni comu li jardi per tuctu.

18) [II.8] La curba .vi<i>j.-2. -

Sia curatu comu si curanu li dicti jardi, cum cuchituri et altri midichini, et li virgi di la cuchitura sianu facti sicundu lu pilu, perzò ki lu pilu li copri et non parinu.

19) [II.9] Li inspinelli .vii<i>j. -

l'una sulamenti, et fanuchi unu durissimu supraossu grandi comu nuchilla, et adveni comu li jardi per fatiga.

20) [II.9] Li inspinelli .vii<i>j. -

ca di simili accaxuni <…>; inperzò cum focu et cum li altri curi dicti di li jardi sia per tuctu curatu. 

21) [Rubrica II] -

la graviza di lu pectu v Di li magagni di li ganbi vj Di li yardi vij Di li spavani viij Di la curba viiij Di li sclunelli x

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

22) [VI] <vj> Di li malatii di lu -

Et quandu naxi cum li jardi oy cum li galli, aveni per lu patri et per la matri jardusi.  

23) [Rubrica]-88 -

lxxxix De yarda.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

24) [V.]-8. -

Et alcuna vouta naxi cun galli oi cun gardi oi cun una unxacioni di carni a modu di unu ovu, oi più oi minu,

25) [VI. Rubrica]-R36. -

xxxv<j> Contra mal di gardi.

Trolli 1990, p. 31. “Versamento nei sacchi sinoviali della parte laterale esterna del garretto”: «Jarda est quaedam mollis inflatio ad magnitudinem ovi, aut amplius sive minus, quae tam in anteriori parte, quam exteriori nascitur in garectis» (20, 9-11); «et haec dicitur jarda vulgari vocabulo» (69, 24-25). Dall’arabo ğar(a), per cui cfr. Pellegrini I 210. Non sembra avere precedenti medioevali (v. DEI, s. giarda).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
iardi [VS sing. ciarda] malatia di bestia suffrago -inis || iardiusa bestia suffraginosus -a -um

Langium
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (388, 1 e 2).
Lemma TLIO: langio
Forme TLIO: langio, langnio, longo..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77. “Lagno, ulcera cancrenosa della coda”. «Langium est infirmitas proveniens in cauda equi vel alibi ad modum cancri. Corrodit autem... carnes, quae sunt in cauda equi, in tantum quod carnes cadunt et pili et os caudae corrumpuntur» (388, 2-5). Il Du Cange registra la forma anghio «antrax, bubo» e rimanda ad anguen, sempre con l'accezione « antrax, pestilens inguinis bubo ». DEI, s. langio la dice di origine veneta e ne fa risalire la prima attestazione al Garzoni (sec. XVI).

Lipotimia
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (322, 15-16).
Lemma TLIO: (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76.
Nell’edizione liptomia. Proprio del linguaggio medico: vd. Alphita, s. v.

Lucerdus
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (144, 9 e 10).
Lemma TLIO: lucerdo (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77.
Forse per lacertus (cfr. sul DEI, s. Iucertolo la forma meridionale lucertu). “Irrigidimento del collo” sinonimo di stima (cfr. Teodorico). «Stima, vel lucerdus, vocatur infirmitas quaedam, quae in collo equi accidit, ita quod collum non potest flectere» (144, 10-12).

Macula
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (96, 4-5; 104, 11 e 12).
Lemma TLIO: màcula (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76. macula dell'occhio, “maglia, ispessimento”.

Malferutus (in lumbis)
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (62, 20; 63, 3).
Lemma TLIO: ferito
Forme TLIO: fedita, fediti, fedito, feridi, ferido, ferio, ferita, ferite, feriti, ferito, feru', ferudi, ferudo, feruti, feruto, firuta, firuti, firutu..

Forme ARTESIA: mal firutu, mali di firutu, mali firutu, malfirutu, mmalfirutu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 18

di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu xxv. Di lu mal firutu in li lonzi - Capitulu xxvj. Di la lesiuni di la ancha - Capitulu xxvij.

2) Di lu mali di firutu. Cap. XXV - pag. 592, riga 11

Di lu mali di firutu. Cap. XXVI. Et un altru mali aveni in li lonzi di lu cavallu, e fanchi <in li rini> et in li rugnuni duluri ki tira li nervi di li lumbi e di li rini ki non si ndi cessa.

3) Di lu mali di firutu. Cap. XXV - pag. 592, riga 17

cavallu si pò diritu drizari nì livari li gambi, undi kista infirmitati è dicta mali firutu

4) Remediu. - pag. 592, riga 39

li homuri e li nervi mitiganu, undi pari ki pir kisti midichini lu cavallu mal firutu si ndi diia guariri. 

5) Rimediu. - pag. 598, riga 22

ovu cun farina, sicundu ki aiu dictu di supra in lu capitulu di lu mal firutu. E la gamba vesti kista lesiuni pir longu cun pannu di linu, oi di cannavu,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

6) [I.27] La epylencia xxv<ij>.-1 -

per grandi caldu di suli oy per grandi ismisurata travagla, et cadi di subitu comu malfirutu et actrocta li pedi et la bucca discendi et pari ki mora.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

7) [Rubrica]-153 -

cliij A lu cavallu malfirutu.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

8) [VI. Rubrica]-R30. -

xxx Contra malfirutu.


MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

9) [Rubrica]-72 -

lxxij A mmalfirutu.

Trolli 1990, p. 32. “Lombaggine o semiparalisi della regione dorso-lombare”: «Est... quidam morbus in lumbos equi eveniens, dolores in lumbos equi vel in renes inferens, attrahens nervos lumborum et renium incessanter... et hic morbus vulgariter dicitur malferutus» (62, 21-63, 3). Manca a Forcellini; Du Cange rimanda al più tardo Pietro de’ Crescenzi. Cfr. anche DEI, s. malferuto.

Mania
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (380, 18).
Lemma TLIO: manìa
Forme TLIO: mania..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76.
Mania e maniacus 380, 19. Della medicina: cfr. Coll. Sal. II 101.

Monfonditus
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (186, 1 e 2).
Lemma TLIO: monfondito (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77. “Rinfuso”.

Morbillus
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (108, 11).
Lemma TLIO: morbillo
Forme TLIO: morbilli, morbillo..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76.
Sinon. di vivole, dunque con significato diverso da quello attuale. Per le antiche accezioni del termine si veda Du Cange, s. v.

Cfr. vivolae.
Murus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (19, 20-21; 110, 5).
Lemma TLIO: móro
Forme TLIO: mor, mori, moro, muri..

Forme ARTESIA: muri, moro.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 13

nuchi, quandu minu e quandu plui, ki superchianu supra lu coyru, li quali sunu dicti muri oi chelci vulgaramenti. Et alcuni fiati li naxinu adossu altri infirmitati di li quali glanduli oi scrufuli si chamanu, oi testudini.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

2) [V.]-4. -

comu una nuchi grossi, et alcuna vouta più oi alcuna vouta menu, et àvi nomu mor<o> oi chelzo.

3) [VI. Rubrica]-R69. -

lxvii<i>j Contra mal di moro oi cheuczu.

Trolli 1990, p. 32. “Escrescenza molle simile al frutto del gelso”, sinonimo di celsus. Manca in questa accezione a Forcellini, Du Cange e DEI, ma sicuramente di uso medico: si vedano Alphita, s. celsus e Guy de Chauliac VI II 2.

Cfr. celsus.
Nebula
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (52, 5-6).
Lemma TLIO: nèbula (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: nubi.
Contesti ARTESIA

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

1) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

la testa si movinu et discurrinu a li oculi, et fannu lacrimari et caligini oy nubi et alcuna fiata pannu, per li quali lu cavallu non poti vidiri comu conveni.

Trolli 1990, p. 33. “Opacamento della cornea”. Citato con questo significato da Du Cange, che rinvia a opera posteriore (ma cfr. le nubeculae oculorum di Plinio 20, 61; 22, 55) e da DEI, s. v., che però non reca esempi anteriori a Ruffo.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
nebula v. negla nebula -ae

Cfr. caligo, turbedo, albula.
Palatina
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (116, 1 e 3).
Lemma TLIO: palatina (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77. “Palatite”. «Accidit aliquando quod in palato equi nascitur infirmitas quaedam, quae vulgariter dicitur la Palatina. Apparent enim quidam sulci in palato equi concavi, sive profundi, et sanguinolenti, et quaedam scissio, vel incisio, manifesta, quod contigit, vel ex comestione escae, seu annonae, aristosae, quae, quia palatum pungit, facit in palato equi nasci hunc morbum» (116, 2-8). Secondo il DEI (s. v.) la prima attestazione risalirebbe al sec. XVI.

Pannus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (52, 7; 53, 3 e 10).
Lemma TLIO: panno (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: pannu, panu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di la infirmitati di li occhi. - pag. 587, riga 26

fannoli lagrimari; e multi volti kisti homuri generanu in li occhi caligini, zoè lippitudini, ancora pannu, pir la quali infirmitati lu cavallu non pò vidiri sì comu si conveni, la quali infirmitati si chama lu mali di li occhi.

2) Rimediu. - pag. 587, riga 41

digita, e poi lu sali beni pistatu chi mitti cun unu cannolu. E si lu pannu fussi in li occhi, oi sia friscu oi sia anticu, mittili in li occhi di kista pulviri d lu ossu di la siccha e di lu salgemma,

3) Rimediu. - pag. 588, riga 2

cun unu cannolu chi la micti dui fiati lu iornu. Et ancora vali a lu pannu di li occhi lu sali miscatu cun lu stercu di lu lachirtuni pistatu insembli, e misi in li occhi cun unu cannolu:

4) Rimediu. - pag. 588, riga 5

troppu, kì ndi purria perdiri li occhi. E si lu pannu esti invicchatu, ungi lu pannu di li occhi cun la graxa di la gallina dui fiati lu iornu.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

5) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

et discurrinu a li oculi, et fannu lacrimari et caligini oy nubi et alcuna fiata pannu, per li quali lu cavallu non poti vidiri comu conveni.

6) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

Ma si esti pannu in li oculi, prindi <ossu di sicha>, tartaru et saligema a pissu equali e pistali suptilimenti et poi li puni in unu canolu et suffla a li oculi.

7) [Rubrica]-160 -

clx A lu cavallu ki avi panu a li oculi.

Trolli 1990, p. 33. “Glaucoma”. Era termine d'uso anche in medicina: cfr. Ruggiero I 26; Guglielmo da Saliceto I 10. Il Du Cange riporta anche una citazione da Costantino Africano.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
pannu in lu ochu glaucoma -atis, nubecula -ae; — di Francza aulaeum -i; — blancu leucophos -i; — quali si vogla pannus -i || cosa di pannu pannuceus -a -um.

Pinsanese
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (55, 1 e 20; 92, 7 e 21-22).
Lemma TLIO: pinzanese
Forme TLIO: pinçanisi, ponsonisi, ponsoniso, punsunisi; f: pinsonese..

Forme ARTESIA: pinsanisi, ponsonisi, ponsunisi, puinzunisi, punciunisi, punzunisi, ponzonisi, punzanisi.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 38

lu pedi - Capitulu xxxxiiij. Di lu mali di la fistula - Capitulu xxxxv. Di lu mali pinsanisi - Capitulu xxxxvj. Di li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxvij. Di lu mali di la situla e tutti li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxviij.

2) Di lu mali di la lingua. Cap. - pag. 588, riga 29

multi fiati si danna la lingua di unu mali lu quali si chama mali di ponsonisi. E lu cavallu di perdi gran parti di lu maniari so.

3) Di lu mali di la lingua. Cap. - pag. 589, riga 3

cochi sicundu ki è in killu locu dictu, poi kisti cochi aveninu pir mali di ponsonisi.

4) Di lu mali di ponsonisi. Cap. - pag. 602, riga 23

Di lu mali di ponsonisi. Cap. XXXXVI. È una altra infirmitati ki aveni primamenti in li bulesi di li unghi,

5) Di lu mali di ponsonisi. Cap. - pag. 602, riga 34

infirmitati legiamenti si canuxi, pir la quali infirmitati è chamata da multi pirsuni mali di ponsonisi

6) Di lu mali di la lingua. Cap. - pag. 589, riga 1

suldati cun kista cura. E si la lesiuni di la lingua sia pir morbu mali ponsunisi, comu di ssutta in so locu lu scrivirò, cura li mali e li cochi sicundu ki è in killu locu dictu, poi kisti cochi aveninu pir mali di ponsonisi

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

7) [II.20] Lu punzunisi .xx.-1. -

Lu puinzunisi è mali ki si fachi in li bulesi di la ungla, ubi la carni viva si ajungi cum la ungla,

8) [Rubrica II] -

xviiij Di la fistula <xviiija Si la fistula aveni per antiqua plaga> xx Di lu punciunisi xxj Di tucti mali di ungli xxij Di la sita <xxijbis Supraposta supra l'ungla>

9) [II.20] Lu punzunisi .xx. -

Lu punzunisi .xx.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

10) [Rubrica]-113 -

cxiiij Ponzonisi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

11) [VI. Rubrica]-R53. -

li<i>j Contra mal di punzanisi.

Trolli 1990, p. 33. “Glossite”: «Laeditur... lingua equi diversis occasionibus... aliquando a quadam infirmitate, quae dicitur malum pinsanese» (54, 22-55, 1);   —  “malattia dell'unghia”: «Est quoque alia infirmitas quae fit equo prope in bulletis ungulae... quae mal pinsanese ab aliquibus nuncupatur» (92, 8-22). Dall'antico francese poinçonneux. DEI, s. pinzanese rinvia a Ruffo.

Pruritus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (61, 16; 61, 19 e 23-24).
Lemma TLIO: magnaxuni
Forme TLIO: maniaxuni..

Forme ARTESIA: pruritu, maniaxuni, pluritu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Rimediu. - pag. 592, riga 6

ki pocu minu insanguini, e di kistu unguentu la ungi finkì è guaritu di kistu pruritu. Et ancora vali a kistu pruritu lu achitu fortissimu miscatu cun la orina di unu citellu e cun lu succu di lu araniu, et untu supra lu mali in killu midesimu modu ki eu dissi di supra.

2) Rimediu. - pag. 592, riga 6

kistu unguentu la ungi finkì è guaritu di kistu pruritu. Et ancora vali a kistu pruritu lu achitu fortissimu miscatu cun la orina di unu citellu e cun lu succu di lu araniu, et untu supra lu mali in killu midesimu modu ki eu dissi di supra.


MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

3) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 17

Capitulu xxiij. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu xxiiii. Di la rugna e di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu xxv. Di lu mal firutu in li lonzi - Capitulu xxvj.

4) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 31

Di la rugna oi maniaxuni di lu collu oi di lu truncuni di la cuda. Cap. XXV.

5) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 33

cavallu, appressu lu garrisi et in lu truncu di la cuda, chi naxi rugna e maniaxuni, li quali infirmitati fannu cadiri li crini et xiparili fini a la radichi.

6) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 35

gratari, ki si li scorcha lu collu e la cuda, pir la quali rugna e maniaxuni aveninu pir superfluitati di mali homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi;

7) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 37

di mali homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi; kista infirmitati si chama maniaxuni e rugna. 

8) Rimediu. - pag. 592, riga 1

la vina consueta di la parti di lu collu sufficientimenti assai, e poi a kista maniaxuni et rugna fa kistu unguentu ki meraviglusamenti è pruvatu.

9) Rimediu. - pag. 592, riga 4

gumma, e pistali convinivilimenti insembli e miscali insembli comu unguentu; e lu locu di kista maniaxuni ungi dui fiati lu iornu di kistu unguentu, e grata in prima lu locu di kista rogna,

10) Rimediu. - pag. 595, riga 13

fricarissi, nì in alcunu locu duru ki poza li cocturi scurcharissi fortimenti, kì, pir la maniaxuni di li coturi, lu cavallu disiusamenti si aviria a fricari e mordiri si putissi.

11) Rimediu. - pag. 595, riga 26

pir alcuna infirmitati, ki non si striki nì non morda li cocturi, inpirzò ki la maniaxuni di li cocturi fini a li nervi e fini all'ossa si rudiria.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

12) [VI. Rubrica]-R29. -

xxvii<i>j Contra mali di maniaxumi oi russura.


MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

13) [Rubrica]-68 -

lxviij Pluritu di collu.

14) [Rubrica]-125 -

cxxv Pluritu quandu lu cavallu si mania lu dossu cum li denti.

Trolli 1990, p. 33. “Ogni affezione che provoca questo effetto”: «Contingit... quod in collo equi juxta garese et in trunco caudae efficitur quaedam scabies vel pruritum... quod accidit ex superfluitate sanguinis, et aliquando ex malis humoribus, et haec infirmitas pruritum vulgariter appellatur» (61, 17-24). Ha precedenti in Plinio 20, 234; 21, 138, ecc. Manca a Du Cange.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
pruriri [o churiri] prurio -is; — cum vermi vermino -as, vermiculor -aris, vermico -as || pruritu prurigo -inis, vermicatio -onis, pruritus -us || prurenti cosa verminosus -a -um, pruriginosus -a -um.

Cfr. scabies, rugnia.
Pulmo, pulmonis
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (59, 19; 60, 3).
Lemma TLIO: polmone
Forme TLIO: palmuni, polmô, polmom, polmon, polmone, polmoni, polmuni, pomom, pulmone, pulmuni..

Forme ARTESIA: pulmuni, pulmuncellu, pulmunchellu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 14

Capitulu xx. Di lu mali di lu cornu - Capitulu xxj. Di lu mali di lu pulmuni ki avi unflata la spalla - Capitulu xxii. Di lu spallatu ki esti unflatu supra la spalla - Capitulu xxiij.


2)
Di lu pulmuni supra lu dossu. - pag. 590, riga 29

Di lu pulmuni supra lu dossu. Cap. XXII. Aveni ancora, simiglantimenti in kistu midesmu locu di lu dossu,

3) Di lu pulmuni supra lu dossu. - pag. 590, riga 37

coyru di supra, e getta spuzza omni iornu, oi aqua; e kista lesiuni è dicta pulmuni

4) Rimediu. - pag. 590, riga 40

A la quali infirmitati in kistu modu si chi dà remediu, zo esti ki kistu pulmuni oi lesiuni lu coyru tuttu intornu beni a ffundu divi taglari, e gitarilu.

5) Rimediu. - pag. 591, riga 2

kista lesiuni fa ki nenti di marcigna poza stari in la firita, nì in kistu pulmuni. E da ki lu ài taglatu, impli beni di stuppa bagnata in lu blancu di lu ovu;

6) Rimediu. - pag. 604, riga 13

la fissura di la situla tantu ki basti. E poi ancora kista grassa supra lu pulmuni di ll'ossu dictu za dirretu maraviglusamenti in unu iornu <con>suma e distringi killu pulmuni.

7) Rimediu. - pag. 604, riga 14

pulmuni di ll'ossu dictu za dirretu maraviglusamenti in unu iornu <con>suma e distringi killu pulmuni. E guarda di kista grassa ki mitti supra lu pulmuni non di cada in alcuna parti di lu dossu di lu cavallu.

8) Rimediu. - pag. 604, riga 15

iornu <con>suma e distringi killu pulmuni. E guarda di kista grassa ki mitti supra lu pulmuni non di cada in alcuna parti di lu dossu di lu cavallu.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

9) [II.22bis] Supraposta supra l’ -

et si i.llocu oy sucta la sola di lu pedi si farrà carnositati oy pulmuni oy comu ficu oy altramenti si<a>nchi misa et ligata di supra sponza di mari,

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

10) [Rubrica]-176 -

clxxv De pulmuncellu.

11) [Rubrica]-65 -

lxv Di lu pulmuni ki si fa a lu dossu.

12) [XXXVII] <lxv> <Di lu pulmuni -

<lxv> <Di lu pulmuni ki si fa a lu dossu>

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

13) [VI. Rubrica]-R26. -

xxv<j> Contra mali di pulmu<n>chellu.

Trolli 1990, p. 33. “Ascesso da contusione”: «Fit... alia laesio in equi tergo faciens inflationes immensas... deinde ejiciens continue putredinem vel aquam; et haec laesio dicitur vulgariter pulmonus» (59, 20-60, 3). Corrisponde al pulmunculus di Pelagonio IX e Veg. II 56 e 61.

Pulsivus (pulcinus)
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (40, 26; 41, 10; 21, 15; 40, 26).
Lemma TLIO: pulsino
Forme TLIO: bulsino, pulcino, pulsino, pulsinu..

Forme ARTESIA: bulsu, pulsu, pulcivu, pulsiva, pulsivu, pulzivu, pulciu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di lu mali di lu bulsu. Cap. X - pag. 583, riga 25

Di lu mali di lu bulsu. Cap. XI.  Una altra infirmitati aveni a lu cavallu accidentalimenti apressu di lu pulmuni,

2) Di lu mali di lu bulsu. Cap. X - pag. 583, riga 32

e li vii di lu xatari. E kista infirmitati si chama lu mali di lu bulsu

3) Remediu. - pag. 583, riga 34

Remediu. Contra lu mali di lu bulsu tali cura chi divi fari: divi aviri cosi caldi pir farili distrudiri la graxa ki li esti congelata e prisa in li vii di la gula undi xata;

4) Rimediu. - pag. 585, riga 15

cornu di boi plinu dui volti oi tri, comu fachisti in lu mali di lu bulsu. Ancora chi è bona kista altra cura: fa stari lu cavallu in la stalla sulu pir dui iorna e non biva;

5) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 3

li cugluni - Capitulu viiij. Di [in]funditu, zoè rifusu - Capitulu x. Di lu mali di lu pulsu - Capitulu xj. Di lu infustitu, zoè unflatu - Capitulu xij. Di lu mali di lu scalmatu oi dessicatu dintru da lu corpu - Capitulu xiij.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

6) [XXI] <xxxiiij> <Ancora a kist -

Ancora a quistu pulcivu: prindi una erba la quali si dichi fenu grecu, smichiria oy purchillana et cum lu vinu micti in la bucca et iecta in ventri di lu cavallu et fa' una <cochitura> di ferru caldu sucta lu canarozu et una altra sucti li nasclki.

7) [XX] <xxxiij> Di pulzivu-2. -

pulmuni si opilanu pri la scalfari di la grassiza squaglata; [in] kista infirmitati esti dicta pulsiva.

8) [XX] <xxxiij> Di pulzivu-4. -

Contra la infirmitati di lu cavallu pulsivu trova cosy caldi ad isquaglari la sustancia di la grassiza quaglatu intru lu pulmuni. 


MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

9) [XX] <xxxiij> Di pulzivu -

<xxxiij> Di pulzivu

10) [XXII] <xxxv> Item a quistu pu -

<xxxv> Item a quistu pulzivu


MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

11) [Rubrica]-34 -

xxxiiij Ancora a kistu mali di pulciu.

12) [Rubrica]-35 -

xxxv Ancora a kistu mali di pulciu.

13) [XXI] <xxxiiij> <Ancora a kist -

<xxxiiij> <Ancora a kistu mali di pulciu>

Trolli 1990, 33. “Bolsaggine”: «Fit et alia infirmitas... equo eveniens circa pulmonem, et oppilans foramina adspirationis pulmonis intrinseca... quae aegritudo pulsivus vulgariter appellatur» (40, 27-41, 8). Dal lat. vulsus, bulsus, di uso anche medico. La fonetica di pulsivus, di cui pulcinus è una banalizzazione, ne testimonia l’uso popolare. Il DEI attesta la forma pulsino con rinvio a De’ Crescenzi. Cfr. inoltre p. 28, n. 30.

Pusula
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (176, 9-10).
Lemma TLIO: pùstola (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: pustelli, pustulli.
Contesti ARTESIA

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

1) [I.33] Li unfflacciuni facti c -

Li unfflacciuni facti comu pustelli .xxx<ii>j.

2) [I.33] Li unfflacciuni facti c -

Li unflacioni facti comu pustulli si suni in locu duru sianu livati cum ferru oy cochiri cum ferru comu meglu purrà, et si suni in loqui carnusi no.

Trolli 1990, p. 76.
Nell'edizione puzola. “Pustola”: «Fiunt... quaedam puczolae, seu pustulae... in dorso equi».

Resta longa
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (260, 15; 264, 7).
Lemma TLIO: (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77. “Crepaccia delle pastore”. «curat grappas, sarolas et restas longas, quae nascuntur super nervos post o tibias posteriores» (264, 7-8).

Reuma
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (31, 15; 48, 26; 52, 24).
Lemma TLIO: reuma
Forme TLIO: regoma, rema, reuma, reume, riuma, ruma..

Forme ARTESIA: reuma.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) [4]Di lu mali di li vivuli. Ca - pag. 580, riga 7

sutta la maxilla da l'una e da l'altra, li quali corsinu pir la reuma di la testa et costringinu frequentimenti la gula ki nun pò maniari nin biviri,

2) Di lu mali di la chimora. Cap. - pag. 586, riga 12

una altra infirmitati ki dixindi da la testa di lu cavallu affridatu e getta la reuma pir li naski di lu nasu, liquida comu acqua e li homuri friddi;

3) Rimediu. - pag. 587, riga 40

ferru caldu, e, si li occhi siranu impannati pir alcuna batitura oi pir scurrimentu di reuma, micti dissutta di intrambu li occhi astilliti pir spaciu di quatru digita,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

4) [I.41] Octalmia est f&Kact&ka -

ochi, mecti lu sangu cum lacti et vangnadili per tri jorni, et si esti di reuma misca lu meli cum l'altepita et untali lu ochu, kista uncioni constringi la reuma.

5) [I.41] Octalmia est f&Kact&ka -

reuma misca lu meli cum l'altepita et untali lu ochu, kista uncioni constringi la reuma.

6) [I.42] <Di vulveri di ochi .xl -

Et si est p<er> reuma et gecta aiqua umida, fa' llu emplastru viscusu dictu di supra et mictichilu a la frunti.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

7) [XL] <lj> <A mali di oculi qua -

Ma si killi oculi sianu caligati, per firuta oy per scursioni di re<u>ma, puni supra intrambi li oculi a stilecti tantu quatru digita in visu,

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

8) [8.] ·viij· Contra infirmità d -

lu cavallu di chascuna parti di li maxilli, li quali alcuna vouta crixinu per la reuma di lu capu di lu cavallu.

Trolli 1990, p. 33. È termine dotto della medicina, che ha numerose attestazioni: per tutte Isidoro di Siviglia IV 7 e Alphita, s. v.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
reuma rheuma -atis [‘la reuma’], fluor -oris || reumaticu rheumaticus -a -um.

Rugnia
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (140, 31).
Lemma TLIO: rogna
Forme TLIO: rogna, rognia, ròina, rongna, rongnia, rugna, rungna..

Forme ARTESIA: rogna, rugna, rungna.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Rimediu. - pag. 592, riga 5

dui fiati lu iornu di kistu unguentu, e grata in prima lu locu di kista rogna, tantu ki pocu minu insanguini, e di kistu unguentu la ungi finkì è guaritu di kistu pruritu.

2) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 17

unflatu supra la spalla - Capitulu xxiij. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu xxiiii. Di la rugna e di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu xxv.

3) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 31

Di la rugna oi maniaxuni di lu collu oi di lu truncuni di la cuda. Cap. XXV.

4) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 33

di lu cavallu, appressu lu garrisi et in lu truncu di la cuda, chi naxi rugna e maniaxuni, li quali infirmitati fannu cadiri li crini et xiparili fini a la radichi.

5) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 35

fa tantu gratari, ki si li scorcha lu collu e la cuda, pir la quali rugna e maniaxuni aveninu pir superfluitati di mali homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi;

6) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 37

homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi; kista infirmitati si chama maniaxuni e rugna

7) Rimediu. - pag. 592, riga 1

consueta di la parti di lu collu sufficientimenti assai, e poi a kista maniaxuni et rugna fa kistu unguentu ki meraviglusamenti è pruvatu. Pigla lu sulfaru vivu et altrotantu sali e gumma,

8) Di lu mali di li cripaturi oi - pag. 600, riga 3

la iunctura e la unghia, e rumpinu lu coyru e la carni a simiglanza di rugna, e fannu multi fiati a lu cavallu arduri, la quali infirmitati esti pir fumusitati di la stalla la quali dissi di supra:

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

9) [Rubrica I]-31 -

xxxi Di la rungna.

10) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

si non poy aviri cazunellu, fa' zo di una gallina; et si fussi comu la rungna, kissa infirmitati curala comu la rungna et sachi ka li b<iv>en<di> di la prima suni utili ad kista <chimoyra in> li arteri.

11) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

zo di una gallina; et si fussi comu la rungna, kissa infirmitati curala comu la rungna et sachi ka li b<iv>en<di> di la prima suni utili ad kista <chimoyra in> li arteri.

12) [I.8] A lu duluri di ventri .v -

volendu mustrari ubi avi lu mali, et tr<em>a tuctu lu corpu, et muczicassi comu avissi rungna, et tirassi la pelli cum li denti et dolisi cussì ca no<n> poti paudiri;

13) [I.32] La rungna .xxx<ij>. -

La rungna .xxx<ij>.

14) [I.32] La rungna .xxx<ij>.-1. -

La rungna si fachi a lu cavallu per scursioni di chimoyra facta intra la pelli di amuri superchi et corructi, et fachisi i.

15) [I.32] La rungna .xxx<ij>.-6. -

Assai ancora a la rungna in li curata oy vetera, prindi radichi di nuchi, et scorchala, et lapacciu, et pistali insembuli et mictichi la sunza di lu porcu et catarana et achitu forti, et scalfalu quantu poy sustiniri et ungi, e kistu esti octimu.

16) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-1 -

ungla et gecta amuri comu aiqua fitenti et ardinu multu et runpinu lu coyru comu rungna, et adveni quandu ni crissinu in la stalla cum li pedi bagnati et scaldanusili di lu fumeri caldu et crepanuli li bulesi.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

17) [Rubrica]-70 -

lxx Di lu cavallu quandu avi rungna a lu dossu.

18) [Rubrica]-133 -

cxxxiij Unguentu a la rungna.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

19) [VI. Rubrica]-R74. -

lxxiijj Contra rugna di cavalli.

Trolli 1990, p. 77. “Rogna” «scabies est infirmitas in cute animalium, quam aliqui rugniam vocant a rugositate, eo quod longas rugas... cum asperitate habet» (140, 30-33).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
rugna di bistiami pusula -ae || rugnusa cosa id. pusulosus -a -um || rugna di testa sagrum -i; — generalimenti scabies -ei, psora -ae || rugnusa cosa id. scabiosus -a -um.

Cfr. scabies.
Sarella, sarola
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (260, 15; 264, 7; 298, 14).
Lemma TLIO: sarella
Forme TLIO: saralle, sarela..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 77. “Quarto”. «Fit igitur seta in equi pede usque ad tuellum, intrinsecus ungulam per medium scindens, aliquando autem ex latere, et tunc dicitur sarella» (298, 11-14).

Scabies
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (61, 16 e 18).
Lemma TLIO: rogna
Forme TLIO: rogna, rognia, ròina, rongna, rongnia, rugna, rungna..

Forme ARTESIA: rogna, rugna, rungna.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Rimediu. - pag. 592, riga 5

dui fiati lu iornu di kistu unguentu, e grata in prima lu locu di kista rogna, tantu ki pocu minu insanguini, e di kistu unguentu la ungi finkì è guaritu di kistu pruritu.

2) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 17

unflatu supra la spalla - Capitulu xxiij. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu xxiiii. Di la rugna e di la maniaxuni di lu collu e di la cuda - Capitulu xxv.

3) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 31

Di la rugna oi maniaxuni di lu collu oi di lu truncuni di la cuda. Cap. XXV.

4) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 33

di lu cavallu, appressu lu garrisi et in lu truncu di la cuda, chi naxi rugna e maniaxuni, li quali infirmitati fannu cadiri li crini et xiparili fini a la radichi.

5) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 35

fa tantu gratari, ki si li scorcha lu collu e la cuda, pir la quali rugna e maniaxuni aveninu pir superfluitati di mali homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi;

6) Di la rugna oi maniaxuni di lu - pag. 591, riga 37

homuri e quandu pir superfluitati di sangui illocu scursi; kista infirmitati si chama maniaxuni e rugna

7) Rimediu. - pag. 592, riga 1

consueta di la parti di lu collu sufficientimenti assai, e poi a kista maniaxuni et rugna fa kistu unguentu ki meraviglusamenti è pruvatu. Pigla lu sulfaru vivu et altrotantu sali e gumma,

8) Di lu mali di li cripaturi oi - pag. 600, riga 3

la iunctura e la unghia, e rumpinu lu coyru e la carni a simiglanza di rugna, e fannu multi fiati a lu cavallu arduri, la quali infirmitati esti pir fumusitati di la stalla la quali dissi di supra:

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

9) [Rubrica I]-31 -

xxxi Di la rungna.

10) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

si non poy aviri cazunellu, fa' zo di una gallina; et si fussi comu la rungna, kissa infirmitati curala comu la rungna et sachi ka li b<iv>en<di> di la prima suni utili ad kista <chimoyra in> li arteri.

11) [I.4] Di la chimoyra vulativa -

zo di una gallina; et si fussi comu la rungna, kissa infirmitati curala comu la rungna et sachi ka li b<iv>en<di> di la prima suni utili ad kista <chimoyra in> li arteri.

12) [I.8] A lu duluri di ventri .v -

volendu mustrari ubi avi lu mali, et tr<em>a tuctu lu corpu, et muczicassi comu avissi rungna, et tirassi la pelli cum li denti et dolisi cussì ca no<n> poti paudiri;

13) [I.32] La rungna .xxx<ij>. -

La rungna .xxx<ij>.

14) [I.32] La rungna .xxx<ij>.-1. -

La rungna si fachi a lu cavallu per scursioni di chimoyra facta intra la pelli di amuri superchi et corructi, et fachisi i.

15) [I.32] La rungna .xxx<ij>.-6. -

Assai ancora a la rungna in li curata oy vetera, prindi radichi di nuchi, et scorchala, et lapacciu, et pistali insembuli et mictichi la sunza di lu porcu et catarana et achitu forti, et scalfalu quantu poy sustiniri et ungi, e kistu esti octimu.

16) [II.13] Li crappazi .xi<i>j.-1 -

ungla et gecta amuri comu aiqua fitenti et ardinu multu et runpinu lu coyru comu rungna, et adveni quandu ni crissinu in la stalla cum li pedi bagnati et scaldanusili di lu fumeri caldu et crepanuli li bulesi.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

17) [Rubrica]-70 -

lxx Di lu cavallu quandu avi rungna a lu dossu.


18)
[Rubrica]-133 -

cxxxiij Unguentu a la rungna.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

19) [VI. Rubrica]-R74. -

lxxiijj Contra rugna di cavalli.

Trolli 1990, p. 33. Dal latino tardo, fu usato anche da Plinio 20, 4; 20, 178, ecc.; Palladio XIV 256 e 268; Veg. II 135 e, in tempi più vicini, da Isidoro di Siviglia IV 8; Coll. Sal. II 102; Guglielmo da Saliceto I 1; Teodorico, Chirurgia III 47.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
rugna di bistiami pusula -ae || rugnusa cosa id. pusulosus -a -um || rugna di testa sagrum -i; — generalimenti scabies -ei, psora -ae || rugnusa cosa id. scabiosus -a -um.

Cfr. rugnia.
Scalmatus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (45, 1 e 10).
Lemma TLIO: scalmato
Forme TLIO: scalmato, scalmatu, sculmatu; a: scalamati, sculmato..

Forme ARTESIA: scalmatu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 5

pulsu - Capitulu xj. Di lu infustitu, zoè unflatu - Capitulu xij. Di lu mali di lu scalmatu oi dessicatu dintru da lu corpu - Capitulu xiij. Di lu mali di lu arrayatu - Capitulu xiiij.

2) Di lu scalmatu oi dessiccatu d - pag. 584, riga 37

Di lu scalmatu oi dessiccatu dintru da lu corpu. Cap. XIII. Et una altra infirmitati aveni a lu cavallu la quali dessicca li interiuri,

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

3) [Rubrica]-39 -

xxxix Di lu scalmatu.

4) [XXV] <xxxix> <Di lu scalmatu> -

<xxxix> <Di lu scalmatu>

Trolli 1990, p. 34. “Marasmo”: «Fit... alia infirmitas, equi interiora dessiccans, et corpus macerans... unde equus de levi inpinguari non potest, nec etiam carnes assumere competentes; et haec infirmitas scalmatus vulgariter appellatur» (45, 2-11). Sconosciuto a Forcellini, Du Cange e DEI.

Schinella
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (426, 29-30).
Lemma TLIO: schienella (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: skinella, skinelli, spinella, sclunelli, spinelli.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 27

xxxij. Di li spavani - Capitulu xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij. Di la spina oi skinella - Capitulu xxxv. Di li supraossi - Capitulu xxxvj. Di la incisiuni et attintu - Capitulu xxxvij.

2) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 25

Di la spinella oi skinella. Cap. XXXV. Fassi un'altra infirmitati sutta lu garretu, in pressu li iunturi di ll'ossu di lu dictu garrettu da l'una parti e da l'altra.

3) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 32

di la curba ki di supra dicta è; kista infirmitati è dicta vulgaramenti spinella oi skinella

4) Remediu. - pag. 596, riga 35

duru lu quali è dictu, cutali curi si divinu fari, zoè ki a li dicti skinelli digi fari cocturi forti e dulurusi, cunvinivili pir longu e per traversu,

5) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 25

Di la spinella oi skinella. Cap. XXXV. Fassi un'altra infirmitati sutta lu garretu, in pressu li iunturi di ll'ossu di lu dictu garrettu da l'una parti e da l'altra;

6) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 32

lu mali di la curba ki di supra dicta è; kista infirmitati è dicta vulgaramenti spinella oi skinella. 

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

7) [Rubrica II] -

vj Di li yardi vij Di li spavani viij Di la curba viiij Di li sclunelli x Di li supraossa xj Di li galli xij Di li grappi xiij

8) [II.9] Li inspinelli .vii<i>j. -

Li spinelli si fannu sucta lu garrectu intornu la gintura di l'una parti o di l'autra oy di l'una sulamenti,

Trolli 1990, pp. 77-78.
Sinonimo di spinula, spinella. “Schienella, tumore osseo del garretto delle zampe anteriori”: «nec schinellae vel spinellae poterunt... nasci». Cfr. DEI, s. schienella.

Cfr. spinula.
Scossatura
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (186, 10).
Lemma TLIO: scossatura
Forme TLIO: scossatura..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 78. “Contusione”. «Accidit pluries quod iunctura cruris posterioris, iuxta pedem, laeditur et patitur ex aliqua violenta percussione in aliquo duro loco...» (186, 11-13).

Scrofulae
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (19, 24; 111, 18).
Lemma TLIO: scròfola (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: scrufuli, scrufali, iscrufuli.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 14

chelci vulgaramenti. Et alcuni fiati li naxinu adossu altri infirmitati di li quali glanduli oi scrufuli si chamanu, oi testudini.  Minimalu natura quandu naxi avendu l'unu occhu grandi e l'altru pichulu, e l'una auriccha pichula e l'altra grandi;

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

2) [I.46] Li scrufali <.xlvj.> -

Li scrufali <.xlvj.>

3) [Rubrica I]-44 -

xxxxiiij Di scrufuli.

4) [I.46] Li scrufali <.xlvj.>-1. -

Li scrufuli fanu quisti singni: gecta per la bucca comu aqua et riligati avi li gangki, ki non poti maniari.

5) [I.46] Li scrufali <.xlvj.>-2. -

et fandi implastru cum aiqua calda et micti dui fiati lu jornu fini ca li scrufuli sianu ructi oy ki sianu molli beni, et poy li tagla et trayli, poy mictichi li frundi di li ficu oy cucumaglu oy di marrubiu cum sali et, miscati cum vinu, micti di supra fini ki sana,


MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

6) [V.]-5. -

lu coiru et esti la carni a modu di ampulluzi et à nomu glanduli oi iscrufuli e testugini.

7) [VI. Rubrica]-R70. -

lxx Contra mal di glanduli oi iscrufuli oi superfuitati.

Trolli 1990, p. 34. “Ingrossamento delle ghiandole linfatiche”: «glandulae, quae fiunt inter corium et carnem, et hae glandulae, sive scrofulae, aut testudines vulgariter nuncupantur» (19, 22- 24). Di attestazione già latina: cfr. scrophae in Veg. II 23; e di uso medico: cfr. Coll. Sal. II 101; Alphita, s. scropha; Guglielmo da Saliceto I 23; Teodorico, Chirurgia III 24 (e DEI, s. scrofola).

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
scrufuli tuber -eris, scrophula -ae, scrupulus -i no., struma -ae || scrufulusu tuberosus -a -um, strumosus -a -um.

Cfr. testudo.
Sculmatus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (20, 2; 64, 16 e 24).
Lemma TLIO: scalmato
Forme TLIO: scalmato, scalmatu, sculmatu; a: scalamati, sculmato..

Forme ARTESIA: scalmatu, iscalmatu, sculmatu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 17

l'altra grandi; cun una ancha longa e l'altra curta, kistu cavallu si chama scalmatu. E menima ancora la natura e fallixi quandu lu cavallu naxi cun li gambi torti cussì davanti comu darretu, e li unghi soi naxinu multi fiati torti.

2) Di la lesiuni di ll'anca. Cap. - pag. 593, riga 7

lu pedi darretu si inpastura cun li retini cun killi dinanti, lu quali si dichi sculmatu accidentalimenti in vulgari. 

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

3) [V.]-6. -

ki l'autru oi cun una auricha minu ki l'autra <...> e kistu à nomu iscalmatu;

4) [VI. Rubrica]-R17. -

xv<i>j Contra iscalmatu.


MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

5) Di la lesiuni di ll'anca. Cap. - pag. 593, riga 7

lu pedi darretu si inpastura cun li retini cun killi dinanti, lu quali si dichi sculmatu accidentalimenti in vulgari. 

Trolli 1990, p. 34. “Lussazione dell'anca”: «Minuit vero natura et cum nascitur habens unam ancam, alia curtiorem, unde totum crus aliquantum minoratur, et dicitur sculmatus in vulgo» (19, 26-20, 2); «Efficitur... alia equi laesio... commovens aliquando vel separans caput ancae a loco, ubi consueverat naturaliter commorari... quod dicitur sculmatus... in vulgo» (64, 17- 24). Sconosciuto a Forcellini e Du Cange, ma nemmeno il DEI, s. sculmato registra dei precedenti.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
sculmatu v. gimburutu gib[b]er -era -erum.

Seccacia, seccatia
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (260, 14-15; 260, 26-27).
Lemma TLIO: setaccia
Forme TLIO: setacce, setaççe..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 78.
Forse setacia? Sinonimo di mula (cfr. Teodorico). «Mulae seu seccatiae nascuntur ex frigore, quando equus frigido tempore per viam lutosam pergit... tunc humores... ad posteriores partes descendunt, et ibi congelantur et tumorem faciunt ita, quod crura ultra genua inflantur» (260, 27 - 262, 4). La definizione è quella di Teodorico da Cervia.

Serpigo
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (142, 20; 424, 21 e 2).
Lemma TLIO: serpigo
Forme TLIO: serpigo..

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 76. Nel linguaggio medico: Alphita, s. v., ecc.

Cfr. impetigo.
Sita
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (93, 23; 93, 27; 94, 13).
Lemma TLIO: sétola
Forme TLIO: setula, situla; f: setola..

Forme ARTESIA: sita, situla.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Rimediu. - pag. 603, riga 24

la quali si subveni cun lu infrascriptu midicamentu: riquedi in prima la radichi di la sita versu lu tuellu in pressu la curuna di lu pedi, intra lu vivu e lu mortu di ll'unghia, cun rosneta, taglandu di supra da l'ungha finkì sanguina;

2) Rimediu. - pag. 603, riga 29

ossa diventinu nudi, e fandi comu unguentu; e di kistu unguentu la radichi di la sita dui fiati lu iornu, caldu convinivilimenti, ungi;

3) Rimediu. - pag. 603, riga 30

la sita dui fiati lu iornu, caldu convinivilimenti, ungi; cutali unguentu usa finkì la dicta sita mori e l'ungha torni a lu statu di prima,

4) Rimediu. - pag. 603, riga 31

l'ungha torni a lu statu di prima, e guarda ki lu pedi di la sita nun toki herba in alcunu modu.

5) Rimediu. - pag. 603, riga 32

di la sita nun toki herba in alcunu modu. Alcuni maistri usanu di cochiri kista sita in kistu modu, ki taglata in prima la ungha di supra cun la rosineta fini a lu vivu com'eu dissi,

6) Rimediu. - pag. 604, riga 2

supra cun la rosineta fini a lu vivu com'eu dissi, la radichi di la sita fini a lu fundu cochinu cun ferru caldu.

7) Rimediu. - pag. 604, riga 3

di la sita fini a lu fundu cochinu cun ferru caldu. Et ancora mortificanu kista sita cun la pulviri di li asfodilli e cun li altri pulviri ki mortificanu li carni; 

8) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 40

Capitulu xxxxvj. Di li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxvij. Di lu mali di la situla e tutti li infirmitati di li unghi - Capitulu xxxxviij. Di li inclovaturi ki toccanu lu vivu di li unghi - Capitulu xxxxviiij.

9) Di la situla. Cap. XXXXVIII. - pag. 603, riga 11

Di la situla. Cap. XXXXVIII. Aveni una altra infirmitati in li unghi oi in li pedi di lu cavallu fini a la casella dintru di li unghi, e fendi la unghia pir mezu e quandu pir latu traversu;

10) Rimediu. - pag. 604, riga 12

cotta kista grassa, comu da lu focu si leva, mittili supra la fissura di la situla tantu ki basti. E poi ancora kista grassa supra lu pulmuni di ll'ossu dictu za dirretu maraviglusamenti in unu iornu <con>suma e distringi killu pulmuni.

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

11) [Rubrica II] -

antiqua plaga> xx Di lu punciunisi xxj Di tucti mali di ungli xxij Di la sita <xxijbis Supraposta supra l'ungla> xxiij Di lu dissulari xxiiij Di lu mutari di li ungli

12) [II.22] La sita si fachi in la -

La sita si fachi in la curuna .xx<i>j.

13) [II.22] La sita si fachi in la -

In primu cum la rusinecta sia allargata la sita fini a. li radicati, fini a lu vivu; poy agi una serpi et livatuli una manu di lu capu et di la cuda lu rumasuglu minuzatu sia sia misu com oglu assay intru di una pingnata,

14) [II.22] La sita si fachi in la -

scaltiritamenti rusinandu, et poy cochi cum ferru caldu lu principiu e la fini di la sita, kì la ungla suldatamenti poza crixiri, et a mortificarila in lu principiu

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R55. -

lv Contra mal di sita.

Trolli 1990, p. 34. “Fenditura dell'unghia”: «sita... fit in equi cruribus vel in pede usque ad tuellum intrinsecus ungulam scindens per medium... haec namque sita vulgariter nuncupatur» (93, 27-94, 13). Questa accezione manca a Forcellini e Du Cange, ma è presente in DEI, s. seta, che tuttavia non fornisce attestazioni precedenti.

Spallatia
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (60, 17 e 23).
Lemma TLIO: spallacce, spallato (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: spallaturi, spallatu, ispalatura, spallatura, spalati, ispallatu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di li spallaturi. Cap. XXIII. - pag. 591, riga 9

Di li spallaturi. Cap. XXIII.  Esti una altra infirmitati oi lesiuni, la quali infirmitati aveni supra lu garresi e dà inflaciuni supra li spalli di lu cavallu,

2) Di li spallaturi. Cap. XXIII. - pag. 591, riga 14

aveni pir operaciuni, comu è dictu, di sella. E kista infirmitati è dicta mali di spalla<tu>ri, pirkì di supra li spalli aveni e da locu richippi lu nomu. 

3) Remediu. - pag. 591, riga 18

cosi, comu dissi di supra di lu mali di lu pulmuni. Dicu ki si li spallaturi sunu duri, mollificali cun lu bonaviscu e cun frundi di cauli pistati cun la assungia di lu porcu vecchia;

4) Remediu. - pag. 591, riga 22

pistati cun la dicta assunzia, e cocta poi in la pignata e misa supra li spallaturi a mollificari. Kista ammullatura si faza inanti ki li spalli si taglinu,

5) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 15

Di lu mali di lu pulmuni ki avi unflata la spalla - Capitulu xxii. Di lu spallatu ki esti unflatu supra la spalla - Capitulu xxiij. Di li baruli oi carbunculi - Capitulu xxiiii.

6) Di la lesiuni di la spalla. Ca - pag. 593, riga 32

a la fiata pir colpu di calchi di alcunu cavallu, la quali lesiuni si dici spallatu. E [a] kista lesiuni si chi fazza in tutti cosi comu di supra amaistrai in la lesiuni di la ancha in lu capitulu ki esti dictu di supra.

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

7) [II.1] La ispalatura .j. -

La ispalatura .j.

8) [Rubrica II] -

j Di spallatura ij Di lu chelzu iij Di li falchi iiij Di la graviza di lu pectu

9) [II.1] La ispalatura .j.-1. -

[Di] La spallatura advieni oy per calchi forti oy per stramazari in vacanti.

10) [II.1] La ispalatura .j.-2. -

miscati et facti unplastru caldu quantu si poti sustiniri, sia misu et inplastatu sopra la spallatura, ki lighi et ritengna solda la ispalla fini ki solda beni,

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

11) [Rubrica]-66 -

lxvj Di spalati ki si fa a la spalla zoè di supra.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

12) [VI. Rubrica]-R32. -

xxx<i>j Contra cavallu ispallatu.

Trolli 1990, p. 34. “Tumore del garrese”: «Est... alia laesio, quae fit tergo tumefactiones adducens in summitatem spallarum equi, faciens quamdam callositatem carnium supra spatulas dorsi... et haec spallatiae dicuntur, nomen ex opere assumentes» (60, 18- 24). Manca a Forcellini; Du Cange cita Ruffo e Pietro de’ Crescenzi. Cfr. invece DEI, s. spallacce, spallato.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
spalla v. di crastatu arnius [per armus --> 22] -i; — tergum -i, dorsum -i, dossum -i, scapula -ae, interscapillum [per -pilium] -i, scapillum -i; — di viti pollex -icis || spallari exdorsuo -as, scapulum luxare || spallamentu id. exdorsuatio -onis, scapulae luxatio || spallatu exdorsuatus -a -um, tergo luxatus.  

Spavanus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (71, 15 e 23).
Lemma TLIO: (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: spavani, ispavani.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 25

li gambi - Capitulu xxxj. Di la giarda e di lu garretu - Capitulu xxxij. Di li spavani - Capitulu xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij. Di la spina oi skinella - Capitulu xxxv.

2) Di lu mali di li spavani. Cap. - pag. 595, riga 28

Di lu mali di li spavani. Cap. XXXIII. Aveni un'altra infirmitati oi lesiuni in pressu lu garretu da lu latu dintru, sutta lu garrettu oi un pocu plui in iusu;

3) Di lu mali di li spavani. Cap. - pag. 595, riga 33

lu cavallu in tutti cosi comu li adiveni la giarda, e kistu mali si chama spavani

4) Rimediu. - pag. 595, riga 38

coxa di lu cavallu, la quali vina va in giusu pir mezu di <li> supradicti spavani, e porta locu continuamenti li humuri e li inflaciuni li quali sunu nominati di supra. 

5) Rimediu. - pag. 596, riga 1

stagni pir sì midesmu, ki stagni di gittari sangui, e poi la inflaciuni di li spavani <…> oi li cocturi cunvinivili; e poi li fa tutta kista cura ki eu dissi in la cura di lu mali di li giardi.

6) Remediu. - pag. 599, riga 38

la vina mastra du lu latu di la coxa, comu in lu capitulu di li spavani si conteni la cura. Livatundi lu sangui di la vina comu si cunveni,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

7) [Rubrica II] -

pectu v Di li magagni di li ganbi vj Di li yardi vij Di li spavani viij Di la curba viiij Di li sclunelli x Di li supraossa xj

8) [II.7] Li spavani .v<i>j. -

Li spavani .v<i>j.

9) [II.7] Li spavani .v<i>j.-1. -

Li spavani si fannu intornu li ganbi in lu garrectu di la parti dintru, li quali fannu unflacioni in la mastra vina, chamata funtanella, adiveni per tuctu comu li jardi.

10) [II.7] Li spavani .v<i>j.-2. -

la vina sia allazata di susu in la cossa, quilla ki va per menzu li spavani; et taglatu lu coyru di supra, la vina sia taglata et tractu tantu sangu fini ki per sì stangna;

11) [II.7] Li spavani .v<i>j.-2. -

sia taglata et tractu tantu sangu fini ki per sì stangna; poy sianu cocti li spavani per longu et per traversu et siachi factu comu è dictu di li jardi. 

12) [II.12] Li grappi .x<i>j.-5. -

tagla la vina ki è intra li cossi, comu è dictu di supra in lli spavani, tantu di lu cochiri quantu di li altri cosi <sia curatu> comu conveni.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

13) [Rubrica]-78 -

lxxviij Di li ispavani ki <si> fannu a li garreti da intra et unu pocu sucta.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

14) [VI. Rubrica]-R37. -

xxxv<i>j Contra mal di ispavani.

Trolli 1990, p. 34. “Esostosi della faccia interna ed inferiore del garretto”: «Fit... alia laesio sive morbus circa garecta ex latere interiori.. et hic morbus spavanus nuncupatur» (71, 16-23). Dall'antico francese espavain: cfr. DEI, s. spavanio, che però non cita precedenti.

Spinula
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (73, 19; 74, 3).
Lemma TLIO: spìnola
Forme TLIO: spinola, spinule..

Forme ARTESIA: skinella, skinelli, spina, spinella, spinelli, inspinelli, sclunelli.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 27

xxxij. Di li spavani - Capitulu xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij. Di la spina oi skinella - Capitulu xxxv. Di li supraossi - Capitulu xxxvj. Di la incisiuni et attintu - Capitulu xxxvij.

2) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 25

Di la spinella oi skinella. Cap. XXXV. Fassi un'altra infirmitati sutta lu garretu, in pressu li iunturi di ll'ossu di lu dictu garrettu da l'una parti e da l'altra.

3) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 32

di la curba ki di supra dicta è; kista infirmitati è dicta vulgaramenti spinella oi skinella

4) Remediu. - pag. 596, riga 35

duru lu quali è dictu, cutali curi si divinu fari, zoè ki a li dicti skinelli digi fari cocturi forti e dulurusi, cunvinivili pir longu e per traversu,

5) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 27

garretu - Capitulu xxxij. Di li spavani - Capitulu xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij. Di la spina oi skinella - Capitulu xxxv. Di li supraossi - Capitulu xxxvj. Di la incisiuni et attintu - Capitulu xxxvij.

6) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 25

Di la spinella oi skinella. Cap. XXXV. Fassi un'altra infirmitati sutta lu garretu, in pressu li iunturi di ll'ossu di lu dictu garrettu da l'una parti e da l'altra;

7) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 32

lu mali di la curba ki di supra dicta è; kista infirmitati è dicta vulgaramenti spinella oi skinella. 

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

8) [II.9] Li inspinelli .vii<i>j. -

Li spinelli si fannu sucta lu garrectu intornu la gintura di l'una parti o di l'autra oy di lìuna sulamenti,


MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

9) [II.9] Li inspinelli .vii<i>j. -

Li inspinelli .vii<i>j.

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

10) [Rubrica II] -

vj Di li yardi vij Di li spavani viij Di la curba viiij Di li sclunelli x Di li supraossa xj Di li galli xij Di li grappi xiij

Trolli 1990, pp. 34-35. “Esostosi che si forma sotto il garretto”: «Fit... quidam morbus subtus garecta circa juncturas ossium ejusdem garecti in utroque latere, et quandoque in uno tantummodo supraos durissimum... cujus nomen vulgariter spinulae (Roth: spinula) nuncupantur» (73, 20-74, 4). Sconosciuto a Forcellini e Du Cange, ma nemmeno DEI, s. spinella registra attestazioni precedenti.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
spinula di butti [Tr. spìnula] can(n)aliculus -i; — v. cannel[l]a sipunculus -i.

Cfr. schinella.
Sponzola
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (218, 21).
Lemma TLIO: (voce non ancora redatta sul TLIO).

Non attestato in ARTESIA.

Trolli 1990, p. 78. “Spugna, infiammazione della parte molle dell'interno dello zoccolo” (Cfr. DEI, s. spugna).

Strangullionis
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (30, 5 e 14).
Lemma TLIO: stranguglione (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: strangugluni, stranguigluni, stranguilluni.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 568, riga 45

li lesiuni. Di lu vermi volatili - Capitulu j. Di lu anticori - Capitulu ij. Di lu strangugluni - Capitulu iij. Di lu mali di li vivuli - Capitulu iiij. Di duluri pir tropu sangui - Capitulu v.

2) Di lu strangugluni. Cap. iij. - pag. 579, riga 26

Di lu strangugluni. Cap. iij. Sunu ancora altri glanduli ki stannu in lu cavallu, et alcuna di kisti si fa in supra la gula di lu cavallu,

3) Di lu strangugluni. Cap. iij. - pag. 579, riga 32

xatari, mali mania e mali bivi, e kista infirmitati è dicta vulgaramenti mali di lu strangugluni

4) Remediu. - pag. 579, riga 34

Remediu. Contra lu mali di lu strangugluni tali midichina si divi fari, ki quandu killi glanduli li vidi crixiri sutta la gula,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

5) [Rubrica I]-45 -

xxxxv Di strangugluni.

6) [I.45] Lu stranguigluni.<xlv>. -

Lu strangugluni <àvi> kisti singni: fanusi unflacioni in capu di lu canarozu et non poti agluctiri,

7) [I.45] Lu stranguigluni.<xlv>. -

Lu stranguigluni <xlv>

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

8) [Rubrica]-17 -

xvij Di lu strangugluni.

9) [Rubrica]-162 -

clxij A lu strangugluni.

10) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

<xvij> <Di lu strangugluni>

11) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

poti rispirari comu conveni et malamenti poti maniari e biviri, e quista infirmitati si dichi strangugluni.

12) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

lana, ungendu multu fiati tuctu lu canarozu cum lu burru, spicialimenti lu locu di lu strangugluni et usandu in locu caldu continuamenti. 

13) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

conveni, arrazanusi a modi di vermi et estracti cum la radicata, la plaga di lu strangugluni curasi comu la plaga di lu vermi, comu dissi,

14) [Rubrica]-155 -

clv A lu cavallu ki avi lu stranguilluni.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R7. -

vij Contra strangugluni.

16) [7.] ·vij· Contra strangugluni -

  • vij· Contra strangugluni


17)
[7.] ·vij· Contra strangugluni -

mainera ki lu cavallu non poti beni xatari nè maniari, et quista malicia àvi nomu stra<n>gugluni.

Trolli 1990, p. 35. “Infiammazione delle ghiandole submascellari, angina”: «Sunt... aliae aliquae glandulae circa caput equi... quae inflantur vel accidentaliter augmentantur... et haec aegritudo vulgo dicitur strangullionis (Roth: strangullio)» (30, 6-14). Sconosciuto a Forcellini; Du Cange rimanda a Ruffo.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
strangulari bestia torqueo -es || stranguglu malatia sub[s]tillum -i, stilicidium -ii, stranguria -ae, disurrhia -ae [‘lu strangullio di la urina’, Tr. strangùria]; — di bestia ang(u)ina -ae [‘squinancia’, Tr. schinanzìa], synanche -es || strangugluni [Tr. strangùgghiu, strangugghiuni] di bestia tormen -inis, tarsio -onis.

Subbattutus
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (101, 25).
Lemma TLIO: sobbattitura (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: subatutu, subattutu, subbattitura.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 46

Capitulu lij. Di li spuntaturi di li unghi - Capitulu liij. Di lu mali di lu subatutu suta lu sola di lu pedi - Capitulu liiij. Di la dissolaciuni di li unghi - Capitulu lv.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

2) [VI. Rubrica]-R64. -

lxii<>j Contra subattutu.

3) [VI. Rubrica]-R.62. -

lx<i>j Contra subbattitura di ungni.

Trolli 1990, p. 35. “Contusione della suola”. Anche questo termine è sconosciuto a Forcellini e a Du Cange. Il DEI conosce sobbattitura.

Superposita, superposta
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (96, 1 e 7).
Lemma TLIO: (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: supraposta.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di la infirmitati di li unghi. - pag. 604, riga 20

lu cavallu poni lu pedi su l'altru e premilu susu, lu quali è dictu supraposta

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

2) [Rubrica II] -

xx Di lu punciunisi xxj Di tucti mali di ungli xxij Di la sita <xxijbis Supraposta supra l'ungla> xxiij Di lu dissulari xxiiij Di lu mutari di li ungli <xxv>

3) [II.22bis] Supraposta supra l’ -

Supraposta supra l'ungla .xxij.

4) [II.22bis] Supraposta supra l’ -

Supraposta è facta supra l'ungla in la curunara di lu pedi et i.llà si ki rumani carni et si invichissi et non fussi curata et fachissi chanculu,

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

5) [Rubrica]-115 -

cxv Supraposta ki <si> fa supra la curuna di lu pedi.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

6) [VI. Rubrica]-R56. -

lv<j> Contra mal di supraposta a la curunara.

Trolli 1990, p.35. “Contusione che il cavallo si procura calpestandosi l'un piede con l'altro”: «Efficit... alia laesio super coronam pedis... et haec accidit quum equus casualiter pedem supra pedem imponit pedem illum reprimendo, quae dicitur superposta» (96, 2-7). Assente in Forcelini e Du Cange, ma registrata da DEI, s. soprapposta, senza rimandi anteriori.

Supraos, supraossum, suprossum
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (73, 22 e 25; 74, 15; 74, 16-17; 74, 22 e 24;68, 9).
Lemma TLIO: soprosso (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: supraossi, suprossa, suprossi, suprossu, supraossa, supraosso, supraossu.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 569, riga 28

xxxiij. Di la curba - Capitulu xxxiiij. Di la spina oi skinella - Capitulu xxxv. Di li supraossi - Capitulu xxxvj. Di la incisiuni et attintu - Capitulu xxxvij.

2) Di lu suprossi di li cavalli. - pag. 597, riga 8

ma ancora aveninu in li altri ossa di lu corpu di lu cavallu, li quali suprossa avinu pocu minu ki incuminzamentu di inflaciuni. 

3) Rimediu. - pag. 597, riga 11

Rimediu. A li quali tutti suprossa, cussì di li gambi comu a l'altri cosi, si chi divi dari remediu,

4) Di lu suprossi di li cavalli. - pag. 597, riga 1

Di lu suprossi di li cavalli. Cap. XXXVI. Fannusi multi e diversi suprossi in li gambi di lu cavallu per diversi caxuni,

5) Di lu suprossi di li cavalli. - pag. 597, riga 2

Di lu suprossi di li cavalli. Cap. XXXVI. Fannusi multi e diversi suprossi in li gambi di lu cavallu per diversi caxuni, li quali veninu all'ossu di li gambi a la fiata pir caxuni di firita di cavallu,

6) Di lu suprossi di li cavalli. - pag. 597, riga 6

cavallu quantu illi parinu, e su plui succi a vidiri, e kisti vulgarementi sunu dicti suprossi. E nun sulamenti aveninu kisti suprossi in li gambi, ma ancora aveninu in li altri ossa di lu corpu di lu cavallu, 

7) Di lu suprossi di li cavalli. - pag. 597, riga 7

plui succi a vidiri, e kisti vulgarementi sunu dicti suprossi. E nun sulamenti aveninu kisti suprossi in li gambi, ma ancora aveninu in li altri ossa di lu corpu di lu cavallu, 

8) Rimediu. - pag. 597, riga 12

l'altri cosi, si chi divi dari remediu, com zò sia cosa ki tutti li suprossi ki dicti sunu di supra si acumenzanu comu una callusitati di carni, la quali aveni alcuna firitura ki aveni all'ossu.

9) Rimediu. - pag. 594, riga 23

oi cun altra cosa untuusa la unzi. E si in alcunu modu killa lesiuni diventa suprossu duru, la pelli supra di lu coyru cochila cunvinivilimenti cun ferru factu a zo.

10) Di la spinella oi skinella. Ca - pag. 596, riga 29

duru a modu di grandiza di nuchilla, e quandu plui e quandu minu lu quali suprossu tantu costringi la dicta iunctura ki lu cavallu multi fiati si ndi costringi di zopiccari;

11) Remediu. - pag. 596, riga 34

Remediu. A kistu suprossu duru lu quali è dictu, cutali curi si divinu fari, zoè ki a li dicti skinelli digi fari cocturi fortu e dulurusi,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

12) [Rubrica II] -

vij Di li spavani viij Di la curba viiij Di li sclunelli x Di li supraossa xj Di li galli xij Di li grappi xiij Di li cripazi

13) [II.8] La curba .vi<i>j.-1. -

nervu grandi, perkì si ndi unfla et adveni, comu è dictu di supra, di li supraossa, et è dicta curba, perzò ca lu nervu si ndi actrocta, inperzò ka kista infirmitati aveni comu li jardi per tuctu.

14) [II.10] Supraossa .[i]x. -

Supraossa .[i]x.

15) [II.10] Supraossa .[i]x.-1. -

Supraossa si fannu in li ganbi oy per firuta oy per scoppu, et ingrossanu li nervi oy la carni comu chi fussi alcuna grangula durissima supra li ossa.

16) [II.16a] Quandu la furma .xvj. -

la furma è nuvella sia curata per tuctu comu è dictu di supra di li supraossa, et sachi ka kista infirmitati nochi plui a lu andari ki altra. 

17) [II.3] Lu mali di li falchi .i -

et poy sia unta cum ungimi lu iornu dui volti, et si indurassi et fachisi supraosso siachi coctu cum ferru cum alcuni virgaturi.

18) [II.9] Li inspinelli .vii<i>j. -

una parti o di l'autra oy di l'una sulamenti, et fanuchi unu durissimu supraossu grandi comu nuchilla, et adveni comu li jardi per fatiga.

19) [II.10] Supraossa .[i]x.-3. -

divigla cum sunza pistata et beni cocti a modu di inplastru, et misi supra lu supraossu [ki] fricanduchilu spissu volti.

20) [II.10] Supraossa .[i]x.-4. -

et casentula pistata et cum oglu misitata, et cocti cussì caldi sianu misi supra lu supraossu; et si per vichiza chi rumanissi alcuna callusitati, carritichya cum la<n>cepta, kì lu enplastru poza plui operari,

21) [II.10] Supraossa .[i]x.-5. -

Ancora rasu di supra lu supraossu, et prindi lu ovu, tantu coctu arrustutu supra li carbuni et mundatu di la scorcha caldissimu,

Trolli 1990, p. 35. “Esostosi”: «Fiunt... in equi cruribus plurima, et supraossa diversa ex diversis occasionibus ad ossa crurium, accidentia quandoque ex calce alicujus sui generis, et quandoque ex percussione in aliquo duro loco casualiter... et haec supraossa dicuntur in vulgo» (74, 16-22). Sconosciuto a Forcellini e Du Cange, ma cfr. DEI, s. soprosso, che però non indica precedenti.

Talpinus (vermis)
C.g.
Fonte: Lorenzo Rusio (354, 15-16).
Lemma TLIO: verme
Forme TLIO: fermu, verm, verme, vermi, vermj, vermo, vermu, vermy..

Forme ARTESIA: vermi talparu.
Contesti ARTESIA

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

1) [5.] ·v· Contra vermi-3. -

Joppu beatissimu, ki in la tua ventri lu primu vermi avisti + . vermi farfaru. + . vermi fistularu. + . vermi talparu.

Trolli 1990, p. 78.
Sinonimo di vermis volativus (cfr. Ruffo) «Aliqui vocant hunc vermem talpinum». Cfr. DEI, s. talpa.

Cfr. vermis.
Testudo
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (19, 24; 111, 18).
Lemma TLIO: testùdine (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: testudini, testugini.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) V Di li naturali lesiuni. - pag. 576, riga 14

fiati li naxinu adossu altri infirmitati di li quali glanduli oi scrufuli si chamanu, oi testudini.  Minimalu natura quandu naxi avendu l'unu occhu grandi e l'altru pichulu, e l'una auriccha pichula e l'altra grandi;

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

2) [V.]-5. -

et esti la carni a modu di ampulluzi et à nomu glanduli oi iscrufuli e testugini.

Trolli 1990, p. 35. «Hae glandulae, sive scrofulae, aut testudines vulgariter nuncupantur» (19, 23-24). Con questo significato è registrato da Forcellini e da DEI, ma in questo ovviamente senza riscontri anteriori. Era però in uso nel linguaggio medico: cfr. Coll. Sal. Il 574.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
tistuina [-stù-] v. scuczaira testudo -inis.  

Cfr. scrofulae.
Turbedo
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (52, 6).
Lemma TLIO: (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: lippitudini.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Di la infirmitati di li occhi. - pag. 587, riga 26

occhi e fannoli lagrimari; e multi volti kisti homuri generanu in li occhi caligini, zoè lippitudini, ancora pannu, pir la quali infirmitati lu cavallu non pò vidiri sì comu si conveni,

Trolli 1990, p. 35. “Opacamento della cornea”. Manca in questo senso ai vocabolari latini e al DEI.

Cfr. caligo, nebula, albula.
Vermis
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (23, 8; 23, 13, ecc.).
Lemma TLIO: verme
Forme TLIO: fermu, verm, verme, vermi, vermj, vermo, vermu, vermy..

Forme ARTESIA: vermi, verme, vermis, vermj.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 568, riga 43

Capituli di li lesiuni. Di lu vermi volatili - Capitulu j. Di lu anticori - Capitulu ij. Di lu strangugluni - Capitulu iij.

2) [1] Di lu mali di lu vermi. <C - pag. 576, riga 35

Di lu mali di lu vermi. Accidentalimenti infirmitati veninu a lu cavallu: una la quali <si> chama vermi,

3) [1] Di lu mali di lu vermi. <C - pag. 576, riga 36

mali di lu vermi. Accidentalimenti infirmitati veninu a lu cavallu: una la quali <si> chama vermi, la quali si acumenza in lu pectu di lu cavallu oi intru li coxi appressu

4) [1] Di lu mali di lu vermi. <C - pag. 576, riga 39

li gambi e fa naxiri cochi forti dulurusi e rumpinnussi pir sì midesimu; lu quali vermi naxi di mali humuri longu tempu insembli tropu congregati e scursi a li predicti loki.

5) Remediu. - pag. 577, riga 27

maniari, nì tropu fenu, nì altru chivu troppu, kì li humuri ki fannu naxiri lu vermi avirianu tropu a crixiri. E fa stari la nocti lu cavallu pir lu so riposu

6) Remediu. - pag. 577, riga 29

nocti lu cavallu pir lu so riposu in locu friddu. E <si> kista glandula oi vermi in via per kisti lacci pir livari lu sangui di li dicti vini non menimanu 

7) Remediu. - pag. 577, riga 31

e sempri habundanu li humuri tropu, e li coxi vegnanu inflandu, allura killi glanduli oi vermi salvamenti in cutali modu si ndi cavinu,

8) Remediu. - pag. 577, riga 32

ki fisu lu coyru di la glandula pir longu e la carni finkì trovi kistu vermi oi glandula, di li quali eu aiu dictu, e killa glandula,

9) Remediu. - pag. 577, riga 36

ki meglu si pò cavari, e cun maiuri salvamentu, ki di li predicti glanduli oi vermi nulla cosa chi rumagna.

10) Remediu. - pag. 577, riga 37

glanduli oi vermi nulla cosa chi rumagna. E poi ki ài fora kista glandula oi vermi da li soi radichi, la ferita tuta intornu impli di stuppa bagnata in blancu

11) Remediu. - pag. 578, riga 6

la firita è suldata beni. Et ogni iornu poi si cavalki, azò ki lu predictu vermi cun plui salvamentu si ndi cavi. Fanchi kista altra cura ki si dichi di sucta:

12) Remediu. - pag. 578, riga 7

di sucta: ca fisu lu coiru pir longu e la carni finkì ài truvatu lu vermi ki eu dissi di supra; mitti intru la firita lu risalgaru pulverizatu sicundu ki abisogna;

13) Remediu. - pag. 578, riga 9

firita lu risalgaru pulverizatu sicundu ki abisogna; mitti intru la firita là undi era lu vermi ki dictu è e mitichi di lu burru.

14) Remediu. - pag. 578, riga 11

ki nun di poza ixiri lu risalgaru pir nixunu modu, lu quali risalgaru lu predictu vermi corrodi pir spaciu di viii iorni fortimenti.

15) Remediu. - pag. 578, riga 12

lu quali risalgaru lu predictu vermi corrodi pir spaciu di viii iorni fortimenti. Corrusu lu vermi e distrutu fini a la radichi, usa la cura, omni iornu,

16) Remediu. - pag. 578, riga 13

la cura, omni iornu, la quali eu dissi di supra, in lu cavamentu di lu vermi. E si pir li predicti curi li humuri nun si ponu stagnari oi siccari,

17) Remediu. - pag. 578, riga 16

la vina maistra di lu pectu a traversu, la quali vina va in versu lu vermi in giusu fini a lu pedi; poi ki avirai cocti li pirtusi e li vissiki

18) Remediu. - pag. 578, riga 19

partirai via la coctura in prima da li pirtusi. E sachi ki si di kistu vermi rumanissi la gamba unflata, fanchi kista midichina: pigla li sanguisuchi e mittili intornu a kista

19) Di lu vermi volatili. Capitulu - pag. 578, riga 26

Di lu vermi volatili. Capitulu I Aveni alcuni fiati ki, pir la taglatura di lu vermi ki aiu

20) Di lu vermi volatili. Capitulu - pag. 578, riga 27

Di lu vermi volatili. Capitulu I Aveni alcuni fiati ki, pir la taglatura di lu vermi ki aiu dictu, aveninu in lu corpu di lu cavallu multi cochi, zoè carbunchi diversi,

21) Di lu vermi volatili. Capitulu - pag. 578, riga 30

di lu cavallu multi humuri, comu fussiru aqua li exinu di lu nasu, et kistu vermi è dictu vermi volatili. 

22) Di lu vermi volatili. Capitulu - pag. 578, riga 31

multi humuri, comu fussiru aqua li exinu di lu nasu, et kistu vermi è dictu vermi volatili. 

23) Remediu. - pag. 578, riga 33

Remediu Contra lu vermi volatili ki munta supra la testa di lu cavallu e locu si acoglinu humuri corrupti

24) Remediu. - pag. 578, riga 38

fridu. Pir tutti li cosi si faza comu eu dissi di supra di l'altru vermi; e si kistu vermi volatili si converti in una infirmitati ki si chama chimora,

25) Remediu. - pag. 578, riga 38

cosi si faza comu eu dissi di supra di l'altru vermi; e si kistu vermi volatili si converti in una infirmitati ki si chama chimora, ki spissi volti aveni,

26) Di lu Anticori. Capitulu II - pag. 578, riga 42

Di lu Anticori. Capitulu II Aveni ancora ki killa glandula la quali è dicta vermi, la quali è in lu pectu di lu cavallu apressu lu cori,

27) Di lu anticori e di la cura. - pag. 579, riga 10

cava di lu pectu fini a li radichi, comu dissi in lu cavamentu di lu vermi. In perzò ki kista infirmitati, oi vermi, oi apostema esti assai propinqua a lu cori,

28) Di lu anticori e di la cura. - pag. 579, riga 10

radichi, comu dissi in lu cavamentu di lu vermi. In perzò ki kista infirmitati, oi vermi, oi apostema esti assai propinqua a lu cori, divisi cun grandi sennu e guardia cavarisindi. 

29) A stagnari lu sangui. - pag. 579, riga 24

sicundu iornu si bisugnassi; poi cura la firita comu si cura la firita di lu vermi <comu è dictu> di supra, salvu ki non chi divi mictiri lazu.


30)
A stagnari lu sangui. - pag. 579, riga 25

ki non chi divi mictiri lazu. E nun divi maniari comu fa quandu àvi lu vermi, nì cavalcarilu, nì stari in locu fridu. 

31) Remediu. - pag. 579, riga 40

minandu li lacci spissu, càvandili fora comu si cava la glandula, la quali è dicta vermi. E tracti fora fini a la radichi,

32) Remediu. - pag. 579, riga 41

E tracti fora fini a la radichi, cura la firita comu la firita di lu vermi si cura; e cun la pulviri di lu risalgaru si ponu curari killi glanduli

33) Remediu. - pag. 580, riga 17

lu coiru pir longu cun la lanceta, comu cunveni, comu cavasti li glanduli di li vermi ki dictu è di supra,

34) Remediu. - pag. 580, riga 19

cun li toi midichini, comu tu curasti li firiti di li glanduli e di lu vermi di supra.

35) Di lu mali di la chimora. Cap. - pag. 586, riga 14

pir longu tempu in la testa. Et ancora aveni pir li infirmitati ki si chamamu vermi volatili, undi lu cavallu tutta la humiditati ki àvi getta pir li naski:

36) Rimediu. - pag. 586, riga 19

in la testa pir longu tempu oi pir altra caxuni, comu eu dissi di lu vermi volatili, ki incontinenti chi facci kista cura: copri la testa di lu cavallu cun lana

37) Rimediu. - pag. 589, riga 32

lu meli sicundu ki si ndi amaistra di kista pulviri in lu capitulu di lu vermi. Lavata in prima la dicta lesiuni cun vinu caldu oi cun lu achitu,


38)
Di la gravaciuni di lu pectu. - pag. 594, riga 29

minanduli dui fiati lu iornu sicundu ki dissi di supra in lu mali di lu vermi; e porti lu cavallu kisti lacci sutta di lu pectu pir spaciu di XV iorni,

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

39) [Rubrica I]-33 -

xxxiij Di lu vermi.

40) [I.14] Larennussi .xii<i>j.-1. -

Di li anticori, ecciamdiu di li granduli, dictu vermi stay in lu pectu di lu cavallu apressu lu cori. 

41) [I.34] Si supraveni allu caval -

Di lu vermi supra li nervi a lu cavallu fanusi li pustilli in la bucca,

42) [I.34] Si supraveni allu caval -

Et si per li predicti curi non fussi guaritu, sia livatu da capu lu vermi oy di li coxi oy di lu pectu, zo esti: fendi la pelli per longu

43) [I.34] Si supraveni allu caval -

oy di lu pectu, zo esti: fendi la pelli per longu et sia tractu l<u> vermi perfectamenti comu conveni.

44) [I.34] Si supraveni allu caval -

usari quista: prindi la pulviri di lu risilgaru et finduta la pelli mictila supra lu vermi et sachi ka lu risilgaru rudi comu focu in li novi jorni,

45) [I.34] Si supraveni allu caval -

Poy mictichi <…>, pulvirizanchi, la calchina dui volti, <et tractu> lu vermi et guaruti tucti li cuchituri, si la ganba rumani grossa, mictichi sangisuki.  

46) [I.35] Lu vermi vulativu .<xxv -

Lu vermi vulativu .<xxv>.

47) [I.35] Lu vermi vulativu .<xxv -

Lu vermi vulativu si fachi quandu per li plagki stati di lu altru vermi si fannu alcuni

48) [I.35] Lu vermi vulativu .<xxv -

Lu vermi vulativu si fachi quandu per li plagki stati di lu altru vermi si fannu alcuni buchi comu carbunki in lu capu et in altra parti

49) [II.2] A mali di lu chelzu in -

Comu est dictu supra in lu capitulu di lu vermi, curala lavandu la plaga cum vinu forti et caldu, poy cum la stuppa

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

50) [XVIb] Hoc est bonu zarmu ad v -

Hoc est bonu zarmu ad verme

51) [Rubrica]-10 -

x Di lu vermi ki si fa a lu pectu oy a la coxa.

52) [Rubrica]-11 -

 xj Di lu vermi volativu.

53) [Rubrica]-16 -

xvj Lu jarmu di lu vermi

54) [Rubrica]-21 -

xxj Lu vermi ki si nchi fachi a li cogluni et guardasinchi spissu.

55) [Rubrica]-128 -

cxxviij De farcìna, ki alcuni lu clamanu vermi pirò ca rumpi la carni e la cutica.

56) [VI] <vj> Di li malatii di lu -

Alcuni malatigi aveninu poy ki llu cavallu esti natu, comu lu vermi et multu duluri. 

57) [VI] <vj> Di li malatii di lu -

esti natu oy grandi, alcunu esti incurabili et alcunu curabili, comu lu mali di lu vermi et altri simili di li quali intendinu ora di diri. 

58) [X] <x> Accidentali infirmitat -

<x> Accidentali infirmitati di lu vermi. Capitulo 

59) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Accidentali infirmitati esti la quali si dichi vermi vulgaramenti, et accumenza da lu pectu da lu cavallu

60) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Lu quali vermi si cuminza di mali umuri caldi et superfluitati per longu tempu cum criati

61) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Contra la infirmitati di lu vermi, di dari midichini convinivili diraiu. 

62) [X] <x> Accidentali infirmitat -

ca, per lu maniari di la erba e di lu fenu, li umuri di lu vermi plui crixinu. 

63) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Ma si quilla <glandula> oy lu vermi per lu sictumi oy per la sangnia l'autra non crixi, may li humuri superflui

64) [X] <x> Accidentali infirmitat -

l'autra non crixi, may li humuri superflui abundanu et unflanu kili granduli oy lu vermi, in tali modu si traynu sucta lu coyru per longu e la carni,

65) [X] <x> Accidentali infirmitat -

tali modu si traynu sucta lu coyru per longu e la carni, finkì trovi lu vermi oy quili granduli e, dispostu lu ferru oy la lancteta, killi granduli cum li unguli

66) [X] <x> Accidentali infirmitat -

et arraganusi di fori cum la radicata comu meglu parrà, nì rumangna di lu predictu vermi alcuna causa. 

67) [X] <x> Accidentali infirmitat -

cavallu non si divi fatigari et cavalcari fini a lu terzu jornu poy ki lu vermi sirrà arrazatu. 

68) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Et poi ki lu coyru sirrà fisu e lu vermi tractu, micti risilgaru pulvirizatu cumvinivilimenti, pisu di tarì tri et plui,

69) [X] <x> Accidentali infirmitat -

pulvirizatu cumvinivilimenti, pisu di tarì tri et plui, et aspergasi supra lu locu di lu vermi cum lu cuctuni e cussi la bucca di la plaga

70) [X] <x> Accidentali infirmitat -

la plaga ki non poza essiri la midichina da la plaga, per la quali lu vermi per ispaciu di novi jorni mangisi fortimenti et pri forza. 

71) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Et maniatu lu vermi fini a la radicata e distructa, usa la cura continuamenti la quali supra dissi

72) [X] <x> Accidentali infirmitat -

e distructa, usa la cura continuamenti la quali supra dissi in lu trayri di lu vermi.

73) [X] <x> Accidentali infirmitat -

mastra vina di lu pectu per traversu, la quali vai a lu locu di lu vermi in iusu fini a lu pedi, et poy, cocti li pirtusa di li ganbi,

74) [X] <x> Accidentali infirmitat -

Ancora, lu cavallu ki avi la ganba unflata per vermi oy per nervi oy per altru mali: prindi la radicata di lu filichi e pistalu

75) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

<xj> Di lu vermi volativu

76) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

Alcuna fiata aveni, per accaxuni di lu vermi, ki si fanu plagi in lu corpu di lu cavallu multu aversi

77) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

la testa, fachendu umuri comu aiqua exiri per li nascki e kistu si dichi vulgaramenti vermi volativu. 

78) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

Contra kistu vermi volativu muntati a la testa di lu cavallu, cungreganti li umuri curructi sicundu la costumanza,

79) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

lu cavalcari et usari in loki fridi, ffachassi comu dichi da supra di li altri vermi

80) [XI] <xj> Di lu vermi volativu -

Ma si lu vermi bulativu si torna in chimoyra, la quali causa solia viniri,

81) [XII] <xij> De anticori-1. -

Haveni eciamdeum qui killa grandula, dictu vermi, stay in lu pectu di lu cavallu appresu lu cori in tali <modu> ki,

82) [XII] <xij> De anticori-4. -

lu pectu et in tali modu si arraza comu dissi in lu arrazari di lu vermi

83) [XIII] <xiij> <A kista predict -

oy lu sicundum nu si divinu moviri di la plaga, comu supra dichimu di lu vermi, comu di li sictuni, di lu maniari et di lu cavalcari et di li locu

84) [XVI] <xvj> <Lu jarmu di lu ve -

<xvj> <Lu jarmu di lu vermi>

85) [XVI] <xvj> <Lu jarmu di lu ve -

Ad auchidiri lu vermi di': + in nomine Patris et Filij et Spiritus Sancti, amen.

86) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

motu di li sictuni frequenti et spissu non mancanu comu conveni, arrazanusi a modi di vermi et estracti cum la radicata, la plaga di lu strangugluni curasi

87) [XVII] <xvij> <Di lu strangugl -

estracti cum la radicata, la plaga di lu strangugluni curasi comu la plaga di lu vermi, comu dissi, oy cum la pulviri di lu risilgaru quilli granduli si arrazanu

88) [XVIa] Ancora a rristringiri l -

Domine sancte Job, qui primu imceritu tuo vermis abusy et non sunt in nomine Domini et mortui sunt, intercede ad dominum nostrum jhesum

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

89) [VI. Rubrica]-R1. -

Primu A di vermi.

90) [VI. Rubrica]-R2. -

ij A di vermi volativu.

91) [VI. Rubrica]-R3. -

iij A ccavallu oi a omu ki avissi vermi.

92) [VI. Rubrica]-R4. -

iiij Contra vermi probatu.

93) [VI. Rubrica]-R5. -

v Contra vermi.

94) [VI. Rubrica]-2. -

Accidentali infermitati è ki naxinu a li cavalli ki ànu nomu vermi, ki si incumenza a lu pettu oi a li coxi di lu cavallu,

95) [1.] .j. Primo de vermj-6. -

in tali manera: sia tagliatu lu coiru et la carni, tantu ki sia truvatu lu vermi oi li glanguli ki aiu ditti, poi sianu iscrarnati intornu tuttu cun l'ungni

96) [1.] .j. Primo de vermj-14. -

Sia tagliatu lu coiru e la carni per longu tanto ki sia trovatu lu vermi, et poi sia prisa pulviri di risalgaru tantu quantu bisogna a lu mali,


97)
[1.] .j. Primo de vermj-14. -

tantu quantu bisogna a lu mali, et sia misa supra a la plaga di lu vermi, et poi inchi sia misu cuttuni di supra et siala china la chaga.

98) [1.] .j. Primo de vermj-15. -

li sia cosuta la chaga ki no·nd'exa la plulviri, la quali pulviri auchidi lu vermi in ·viij· dì, et poi ki è mortu, lu vermi li sia livatu di fora

99) [1.] .j. Primo de vermj-15. -

la quali pulviri auchidi lu vermi in ·viij· dì, et poi ki è mortu, lu vermi li sia livatu di fora et sia fatta la ditta cura.

100) [1.] .j. Primo de vermj-16. -

vina mastra di lu pettu per traversu, ki dixindi di la testa suttanu da lu vermi fin a li pedi.

101) [1.] .j. Primo de vermj-18. -

Et si lu vermi rumanirà a li ga<m>bi unxati, sianu aiutati in talmanera: sianu prise magniotti, i<d> est

102) [1.] .j. Primo de vermj-20. -

Charmu contra vermi

103) [1.] .j. Primo de vermj-21. -

È di sapiri ki, comu si senti lu vermi essiri vinutu a lu cavallu, divi essiri charmatu incuntinenti, inna<n>zi ki passi ·viij· dì.

104) [2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

  • ij· Secundu de vermi volativu


105)
[2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

Adiveni alcuna vouta ki, per accaxuni di lu dittu vermi, naxinu a lu corpu di lu cavallu multi carvuncheli et ispiccialmenti a lu capu,

106) [2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

et exili marza per li naski et falli perdiri li umuri, e quisto à nomu vermi volativu.

107) [2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

Contra li quali vermi volativu, per li quali corrinu li omuri di lu capu, però è da fari tali

108) [2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

et di tinirilu in locu fridu <si faza> sì comu è dittu di l'autru vermi.

109) [2.] ·ij· Secundu de vermi vol -

Et si lu vermi volativu si convertisse in chimoira, sì comu adiveni spissi vouti,

110) [3.] ·iij· A ccavallu oi a omu -

  • iij· A ccavallu oi a omu ki avissi vermi.


111)
[4.] ·iiij· Contra vermi volat -

  • iiij· Contra vermi volativu


112)
[5.] ·v· Contra vermi -

  • Contra vermi


113)
[6.] ·vj· Contra anticori-1. -

Adiveni alcuna vouta ki killu vermi oi glangula ki aiu dittu unxa tantu ki, per li omuri ki inchi curranu

114) [6.] ·vj· Contra anticori-10. -

Et sia curata la piaga comu è dittu di lu vermi, salvu di lu calvalcari et di lu maniari et di lu istari in locu fridu

115) [7.] ·vij· Contra strangugluni -

Et si <per> li lazi non si iscaglanu, killi gla<n>guli a modu di vermi li sianu livati et sianu consumati cun pulviri di risalgaru, et aprisi la chaga

116) [7.] ·vij· Contra strangugluni -

consumati cun pulviri di risalgaru, et aprisi la chaga a modu di la chaga di vermi.

117) [8.] ·viij· Contra infirmità d -

fi<n>a a lu fundu, oi sianu taglati et livati, sì comu è dittu di lu vermi, di l'una banda et di l'autra accussì comu bisogna.

118) [8.] ·viij· Contra infirmità d -

Et sia curata la piaga cussì comu killa di lu vermi.

119) [1.] .j. Primo de vermj -

  • j· Primo de vermj

Trolli 1990, pp. 35-36. “Farcino”: «Accidentalis... infirmitas est, quae dicitur vermis vulgariter, incipiens in equi pectore, vel inter coxas circa testiculos, deinde ad crura descendens, eisdem inflationes adducens...» (23, 9-12); — vermis volativus 27, 22; 27, 28, ecc. “morva nasale": «Quandoque... accidit quod occasione vermis... efficiuntur in corpore equi vulnera plurima et diversa... et hic vermis vulgariter dicitur volativus» (27, 23-28). Sconosciuti entrambi a Forcellini e Du Cange, ma cfr. verme volatìo in DEI, che non fornisce esempi anteriori.

Vocabolario siciliano-latino di Lucio Cristoforo Scobar:
vermi di lignamu teredo -inis, cossus -i, termes -itis, xylophthorus -i;  — che auchidi li boi buprestis -idis, mus arachneus; — per fari sita bombyx -ycis, necidalus -i; — cum corna taurus -i, ichor -oris g.; — che campa un iornu ephemeris -idis, hemerobius [hemerobion] -ii, — di li viti volucra -ae, campe -es, buturus [per biurus] -i, — camaratu bruc[h]us -i; — di sant'Antoni involvulus -i ['purchellu di santu Antonio vermo'], convolvulus -i, — di pignu pityocampe -es; — di la herba eruca -ae; — di la rosa cantharis -idis; — camula blacta [per blatta] -ae; — di li vesti tinea -ae; — in lingua di cani lycta [lytta] -ae; — di li cauli modela -ae; — di ilichi galba -ae; — [di] yoglu gurgulio -onis [‘piduchello di furrnento’] || vermichellu id. gurguliunculus -i || vermichelli di pasta facti pastillus -i || verrmi generalimenti vermis -is || vermichellu id. vermiculus -i || vermichiari vermico -as, vermicor -aris; — pruriri vermiculo -as, vermino -as || vermicusa cosa verminosus -a -um, vermiculosus -a -um, vermicatus -a -um || vermi malatia vermen -inis, vermiculatio -onis, vermicatio -onis, verminatio -onis.

Cfr. talpinus (vermis).
Vivulae
C.g.
Fonte: Giordano Ruffo (31, 12; 31, 21).
Lemma TLIO: vìvole (voce non ancora redatta sul TLIO).

Forme ARTESIA: vivuli.
Contesti ARTESIA

MascalciaCrSpXIVP - Tratt. di mascalcia, ms. CrSp, volg. Ruffo

1) Capituli di li lesiuni. - pag. 568, riga 46

Di lu anticori - Capitulu ij. Di lu strangugluni - Capitulu iij. Di lu mali di li vivuli - Capitulu iiij. Di duluri pir tropu sangui - Capitulu v. Di duluri pir ventositati - Capitulu vj.

2) [4]Di lu mali di li vivuli. Ca - pag. 580, riga 4

Di lu mali di li vivuli. Cap. iiij. Sunu ancora altri glanduli, li quali iachinu e sunu intra lu collu e la testa di lu cavallu,

3) [4]Di lu mali di li vivuli. Ca - pag. 580, riga 11

la testa in terra, ki a pena mai si leva; li quali glanduli si chamanu vivuli.

4) Remediu. - pag. 580, riga 13

Remediu. Contra lu mali di kisti vivuli chi dugni kista midichina, ki incontinenti ki tu li vidi inflari e crixiri,

5) Remediu. - pag. 580, riga 18

da l'altra di la maxilla; e cavatili fora, cura li firiti di li dicti vivuli cun li toi midichini, comu tu curasti li firiti di li glanduli

6) Rimediu. - pag. 587, riga 3

mali cunvinivilimenti chi succurri cun kista cura, zoè ki killi glanduli, li quali sunu dicti vivuli, fini a la radichi li digi ardiri e cochiri, li quali stannu infra lu collu

 

MascalciaR1XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo e Ierocle

7) [I.23] Li vivuli li quali suni -

Li vivuli, <li> quali suni di sagnari .xx<ii>j.

8) [I.44] Li vivuli .xl<iiij>. -

Li vivuli .xl<iiij>.

9) [I.44] Li vivuli .xl<iiij>.-1. -

Li v<i>vuli si fannu supta li templi pressu la massilla, ubi si <j>ungi lu collu a lu capu, et fannusi unflaziuni comu nuchi.

 

MascalciaR2XVF - Tratt. di mascalcia, ms. Ricc., volg. Ruffo

10) [Rubrica]-18 -

xviij Di li vivuli.


11)
[XVIII] <xviij> Di li vivuli -

<xviij> Di li vivuli


12)
[XVIII] <xviij> Di li vivuli-1 -

terra ki a grandi pena oy jamay si leva da terra; li quali suni dicti vivuli

13) [XVIII] <xviij> Di li vivuli-3 -

Contra li vivuli predicti tali esti la cura: ki incontinenti li parinu unflati comu ova oy plui,

14) [XVIII] <xviij> Di li vivuli-4 -

Arrazati da fori li vivuli predicti et medicanusi fini ki sulda la carni.

 

MascalciaMXVDC - Tratt. di mascalcia, ms. Marc., volg. Ruffo

15) [VI. Rubrica]-R8. -

viij Contra vivuli.

16) [8.] ·viij· Contra infirmità d -

  • viij· Contra infirmità di vivuli.


17)
[8.] ·viij· Contra infirmità d -

cavallu si ietta in terra et non si pò livari, lu quali mali àvi nomu vivuli.

Trolli 1990, p. 36. “Parotidi e loro infiammazione”: «Sunt... aliae glandulae, quae jacent inter collum et caput equi... quae... augmentantur ex reuma capitis, meatusque gutturis taliter coarctantes, quod nihil patiens potest comedere... quae vivulae vulgariter appellantur» (31, 13-22). Dall’arabo aḏ-di'ba. Du Cange rimanda a Ruffo. Niente di nuovo in DEI, s. vivole.

Cfr. morbillus.

Informazioni sulla risorsa

Questa risorsa contiene i materiali raccolti da Chiara Schillaci come complemento alla tesi di laurea magistrale Ricerche lessicali sui trattati di mascalcia, Università di Catania, Dipartimento di Scienze Umanistiche, 2021. La schedatura del lessico dei trattati di mascalcia ha preso avvio dallo spoglio del lavoro di Domizia Trolli, Studi su antichi trattati di veterinaria, Parma, Istituto di Filologia Moderna, Università di Parma, 1990.

Il database contiene una selezione di lessemi pertinenti al lessico tecnico dei più significativi trattati di mascalcia dei secoli XIII, XIV e XV.

Il database contiene una selezione di lessemi pertinenti al lessico tecnico dei più significativi trattati di mascalcia dei secoli XIII, XIV e XV. Per la fase preparatoria del lavoro si è proceduto allo spoglio, in prospettiva lessicale, della documentazione cartacea disponibile, limitatamente ai trattati di Giordano Ruffo e Lorenzo Rusio.

Domizia Trolli, per i lesemi presi in considerazione, fornisce indicazioni dettagliate riguardanti i luoghi di attestazione, ovvero riferimenti puntuali ai capitoli, paragrafi e righe, i quali permettono di rintracciare il singolo lessema, ma a volte anche sintagma, all’interno del testo nel quale sono attestati; il significato; la parte di testo, in latino, in cui è attestato il singolo lessema e/o sintagma; altre informazioni collaterali inerenti a eventuali attestazioni nei lessici o in altri autori. Nella prospettiva di una ricerca il più possibile strutturata, attendibile e linguisticamente servibile, si è proceduto a integrare i dati reperiti attraverso la fase di spoglio, con la consultazione di ulteriori fonti, nella fattispecie il Corpus TLIO e il Corpus ARTESIA.

I dati riportati in questo archivio sono aggiornati al 15 novembre 2021.