buccuni2 avv.
0.1 buccuni, buchuni.
0.2 Da bucca.
0.4 Cit. tutte le occorrenze.
0.5

Polir.: a buccuni 1; a la buccuni 1.

0.8 AScobar: ø.
Valla: ø.
0.8 BDel Bono: abbuccunibuccuni.
Vinci: a buccuni.
Pasqualino: abbuccuni.
Mortillaro: a buccuni.
Biundi: ø.
Traina: abbuccuni.
Macaluso Storaci: abbuccuni.
VS: abbuccuni.
0.8 CTLIO: bocconi.
0.9 Giuseppe ZappalĂ  15.12.2023.
ISSN 2975-111X
1 Locuz. A, a la buccuni: in posizione prona, con la faccia rivolta a terra (in segno di paura, supplica o penitenza); a bocconi.

[1] Dialagu1315c.- Iohanni Campulu, Libru de lu Dialagu de sanctu Gregoriu, TERZU LIBRU, pag. 99.8: Vedendola Martino da rassu, e canuschendula in li vestimenti, ki kista era femmina ki venia ad ipsu, mise la fache in terra, e tantu stecte a buchuni in terra, fini in tantu ki killa femmina vinne alla finestra de la chella sua...

[2] EpistolaXIVC - Epistola di lu nostru Signuri, pag. 80.6: Et tuctu lu populu, quandu la vidi, pir la grandi pagura ki appiru, si caderu in terra a buccuni et la fachi loru pir terra et dichendu: 'kyrieleyson'.

[3] TransituXVDG - Libru di lu transitu et vita di misser sanctu Iheronimu, CAPITULO 44, pag. 122.24: «Non farrò, non farrò: tu menti, tu menti!». Et poy chi havia cussì factu, si mictia a la buccuni, et ficcava li occhi ad terra quantu potia, et dichia gridandu: «Ayutatimi, frati mei, chi eu non pera».

[4] RegulaBenXVIB - Regula di santu Benedittu abbati, CAP. 44, pag. 95.25: Quilli chi per importanti culpi sarranu escommunicati e disgregrati da l'oratoriu e da la tavula [[...]] starranu yittati in terra inanti la porta di l'oratoriu, nenti dichendu, ecettu, misa la testa in terra et yittati a la buccuni in terra, si yettanu a li pedi di tutti quilli chi exinu da l'oratoriu; e quistu tantu lu fazanu, fina chi l'abbati iudichirà chi hayanu satisfattu.